Joi, 6 august, în ziua Schimbării la Faţă a Mântuitorului, Mănăstirea Sucevița își serbează al doilea hram, primul fiind de Învierea Domnului.
Slujba de astăzi este oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu Î.P.S. Calinic.
După tradiție, o bisericuță din lemn și o schivnicie au luat ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Sucevița. Legenda mai spune că puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul.
Monumentul este o ctitorie comună a familiei Movileștilor – mari boieri, cărturari, personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei și țării Românești în secolele XVI-XVII. Oficial, ctitorii Suceviței sunt considerați Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți și ulterior mitropolit al țării, Ieremia Movilă și fratele său Simion Movilă, domni ai Moldovei. Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581 și 1584 de Mitropolitul Gheorghe Movilă. Casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.
Mănăstirea Sucevița este declarată monument istoric și arhitectonic, fiind, de asemenea, inclusă printre siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Muzeul mănăstirii adăpostește o bogată colecție de icoane, obiecte de cult, cărți bisericești, precum și celebrele acoperăminte de mormânt cu portretele voievozilor Ieremia (1606) și Simion Movilă (1609).
Lasa un raspuns