Pandemia de coronavirus din țară a atins în ultimele zile cifre alarmante. Practic ne aflăm în scenariul unui al doilea val al epidemiei, iar autoritățile introduc treptat noi măsuri restrictive. Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor parlamentare – programate pentru data de 6 decembrie – toată lumea se întreabă dacă scrutinul va putea fi organizat în condiții de siguranță.
Problema alegerilor legislative
Mai multe zone din România au intrat în scenarii noi, în funcție de evoluția epidemiei la nivel local. În Capitală, Arafat și restul specialiștilor de la Grupul de Comunicare Strategică au conchis că ar fi cazul ca statul român să ia măsuri restrictive noi, în mod gradual, de vreme ce incidența cazurilor a trecut în numeroase localități de pragul de 1,5 infectări la mia de locuitori. Prin urmare nu putem să nu ne întrebăm ce impact va avea situația epidemiologică din țară asupra scrutinului programat pentru luna decembrie. Altfel spus, este sigur ca autoritățile să organizeze alegerile în acest moment? Răspunsul nu este deloc simplu și aici ar trebui urmărit trendul la nivel internațional. Era previzibil ca un al doilea val să lovească mai devreme sau mai târziu și țara noastră. Deja în Europa mai multe state au fost afectate și mai multe state au reintrodus măsuri restrictive, mergând chiar până la declararea unei noi stări de urgență, așa cum a fost cazul în Cehia și în Slovacia de pildă.
În teorie alegerile parlamentare pot fi amânate doar dacă se întrunesc câteva condiții stipulate în Art. 63 din Legea Fundamentală. Concret, în cazul în care o nouă stare de urgență va fi declarată de către Președintele Republicii, cu acordul camerelor reunite ale Parlamentului, atunci alegerile legislative pot fi amânate. Din punct de vedere legal, aceasta ar fi în acest moment singura modalitate prin care scrutinul din decembrie ar putea fi amânat. Dacă Parlamentul adoptă o lege prin care să amâne alegerile, președintele ar putea ataca în teorie legea la CCR, invocând o ingerință a legislativului în atribuțiile puterii executive. Legea ar trebui citită în sensul unui consens între executivul bicefal și legislativul bi-cameral pentru declararea unei stări de urgență. Așadar nici executivul de unul singur, nici legislativul de unul singur nu ar putea să declare stare de urgență pe teritoriul țării.
Desigur, o creștere alarmantă a cazurilor și o blocare completă a sistemului medical ar putea reprezenta o amenințare suficient de mare la adresa securității sanitare a țării, astfel încât să poată fi invocată necesitatea unei noi stări de urgență și să se găsească un consens la nivel politic în Parlament. În acest moment însă nu este clar dacă o nouă stare de urgență ar fi necesară, iar toate declarațiile actorilor politici ar trebui citite cu mari rezerve. Asta pentru că unii actori au o miză electorală directă în amânarea alegerilor.
PSD, favorizat de amânarea alegerilor
Dintre actorii politici care au o miză directă în amânarea alegerilor îi putem aminti pe social-democrați. Aceștia au tot interesul să temporizeze scrutinul. Daca alegerile au loc în decembrie, PSD are șanse mari să rămână în Opoziție. Totuși, dacă alegerile au loc în primăvara anului 2021, șansele sunt ca guvernul PNL să se erodeze, să scadă în sondaje și social-democrații să aibă o șansă reală de a reveni la Putere. De aceea, pandemia le vine ca o mănușă social-democraților. Șansele sunt să-i vedem pe cei de la PSD în avangarda celor care vor cere reintroducerea stării de urgență sau amânarea alegerilor parlamentare, pe fondul creșterii numărului de cazuri de coronavirus.
Lasa un raspuns