Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat, joi, neconstituționale dispozițiile care prevăd numărul minim de membri fondatori pe lista cu semnăturile de susținere pentru înregistrarea partidelor politice.
CCR a declarat neconstituționale dispozițiile art.19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003.
Prevederile declarate neconstituționale de la art. 19 sunt următoarele:: „(3) Lista trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București,” informează Agerpres.
Decizia CCR s-a luat cu majoritate de voturi.
Redăm comunicatul integral al CCR, după ședința de joi, 26 februarie a.c.:
”În ziua de 26 februarie 2015, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:
1. Excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „Activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr.529/2003, cu modificările şi completările ulterioare.”
2. Excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.19 din Legea nr.682/2002 privind protecția martorilor, potrivit cărora: „Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit.a) pct.1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”
3. Excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.19 alin.(3) din Legea partidelor politice nr.14/2003, care au următorul conţinut „(3) Lista trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti.”
4. Excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.374 alin.(7) teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora „Probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:
1. Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011 sunt neconstituționale.
2. Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de art.19 din Legea nr.682/2002, care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitate de martor, în sensul art.2 lit.a pct.1 din lege, şi care nu a comis o infracţiune gravă, este neconstituţională.
3. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.19 alin.(3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 sunt neconstituționale.
4. Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a probelor, cuprinsă în art.374 alin.(7) teza a doua din Codul de procedură penală, este neconstituţională.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională.
Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, se arată în comunicatul CCR.
Lasa un raspuns