Aceștia sunt cercetați pentru mai multe infracțiuni, printre care „infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată”, „infracţiunea de spălare a banilor, în formă continuată”, „infracțiunea de fals în declaraţii, în formă continuată”, „efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, săvârşită în formă continuată”.
Pe parcursul urmăririi penale, probatoriul administrat în cauză, a relevat faptul că la data de 14 septembrie 2014, D. Gheorghiță, împreună cu N. Gabriel Valerian, ambii în calitate de agenți de poliție în cadrul Poliției Câmpulung Moldovenesc, Compartimentul Rutier, se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu autoturismul dotat cu aparat radar. Aceștia l-au oprit în trafic pe N.S., pentru depățirea vitezei cu 32km/h peste viteza maximă legală, ocazie cu care, în prezenţa agentului de poliţie N. Gabriel, agentul de poliţie D. Gheorghiţă a primit suma de 100 de lei de la conducătorul auto. Agentul de poliţie N. Gabriel, având în vedere suma primită, a întocmit procesul verbal de constatare a contravenţiei, aplicându-i lui N.S. doar sancţiunea avertismentului şi aplicându-i patru puncte penalizare.
În perioada 2011-2014, D. Gheorghiță a desfăşurat în mod continuu operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Acesta a desfășurat activităţi comerciale privind material lemnos, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Din desfăşurarea de activităţi comerciale privind material lemnos, D. Gheorghiţă a obţinut în perioada 2011 – 2014 un venit brut de 819.885 lei, pe care nu l-a declarat organelor fiscale. Prejudiciul adus bugetului de stat este de 115.674,4 lei, din care 89.249,8 lei reprezintă impozitul pe venituri din activităţi independente, iar 26.424,4 lei contribuţia la asigurări sociale de sănătate. Acestea nu sunt singurele acuzații aduse agentului de poliție, D. Gheorghiță.
Referitor la acuzațiile aduse lui N. Gabriel Valerian, se arată în probatoriu faptul că acesta, în perioada 2012 – 2014, în şapte situaţii diferite, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de agent de poliţie, a oprit în trafic diferiţi conducători auto şi, deşi a constatat lipsa poliţelor RCA valabile, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, în sensul că fie nu a constatat şi sancţionat printr-un proces verbal contravenţia săvârşită, fie a întocmit proces verbal de constatare a contravenţiei fără a aplica sancţiunea complementară reţinerii certificatului de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numerele de înmatriculare, fapta fiind comisă în scopul obţinerii de foloase necuvenite, pentru sine (încheierea unei poliţe RCA) şi pentru conducătorul vehiculului (evitarea sancţionării şi a reţinerii certificatului de înmatriculare).
Una din acuzațiile aduse agentului de poliție P. Florin, este faptul că în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu autoturismul dotat cu aparat radar, l-a depistat pe C.I. în timp ce conducea un autoturism pe drumurile publice, dinspre Vatra Dornei spre Gura Humorului cu viteza de 75 km/h (25 km/h peste viteza maximă legală), motiv pentru care agentul de poliţie P. Florin l-a sancţionat pe acesta cu cinci puncte amendă (450 de lei), întocmind proces verbal, însă agentul de poliţie şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, referitoare la modalitatea de încasare pe loc a amenzilor contravenţionale aplicate, fiind de acord să încaseze suma de 60 de dolari de la contravenient, ca echivalent al sumei de 180 de lei, pe care a consemnat-o în fals în cuprinsul procesului verbal, obţinând în acest mod foloase necuvenite pentru sine.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Lasa un raspuns