ALDE Suceava a organizat prima conferință de presă în sediul partidului aflat în cartierul Obcini. Cu această ocazie vicepreședintele ALDE, deputatul Varujan Vosganian a prezentat Programul pentru Dezvoltarea Economică şi Socială a Moldovei, „ProMold“. Alături de liderul ALDE s-au aflat președintele interimar al Organizației Județene, Ovidiu Milici, președintele interimar al Organizației Municipale Suceava, Alin Popescu, președintele ALDE Rădăuți, Florin Preda și cei doi consilieri locali Marcel Dan Roibu și Marius Cernescu.
Pornind de la premisa că zona Moldovei este cea mai săracă din țară, Varujan Vosganian a spus că Programul pentru Dezvoltarea Moldovei (ProMold) este un proiect despre care se vorbește adesea, fără să existe un punct de vedere comun cu privire la conținutul său.
Printre soluțiile identificate de liderul ALDE se numără: construirea autostrăzii Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, așa-numita „Autostrada Unirii”; modernizarea căii ferate București – Pașcani cu ramificații spre Iași -Ungheni și Suceava-Siret în regim de cale ferată rapidă; modernizarea în regim de autostradă a drumului european E 85 (București – Buzău – Focșani – Bacău – Roman – Suceava) cu schimbarea traseului (Ploiești în loc de Urziceni).
„Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură este legarea pe cale ferată a capitalelor istorice, Timișoara, Cluj, Suceava și Iași de Capitală. O cale rapidă va schimba modul de viață al românilor. Momentul în care vei face trei ore și jumătate de la Suceava la București va modifica felul de viață la nostru, al tuturor, deoarece calea ferată este mai sigură, mai ieftină, mai confortabilă, mai curată decât orice al gen de transport”, a precizat Varujan.
Totodată, deputatul de Iași consideră că lucrările pentru construirea autostrăzii București – Siret ar trebui să înceapă din județul Suceava, deoarece sectorul Suceava – Roman este cel mai disconfortabil.
Următoarele proiecte prezentate de vicepreședintele ALDE, Varujan Vosganian sunt: reabilitarea drumului național 28B Botoșani – Tg. Frumos, în regim de drum expres; construirea drumului expres/autostrăzii Bacău – Brașov (decizia finală va aparține studiilor de evaluare); construirea drumului expres/autostrăzii Suceava – Vatra Dornei – Baia Mare – Satu Mare (decizia va aparține studiului de evaluare), așa-numita „Autostrada Nordului”; reabilitarea, în regim de drum expres a drumului european E 581 Mărășești – Bârlad – Albița; mai buna conectare a Dunării de Jos la drumul european E 85 prin reabilitarea drumului național 2B (Buzău – Brăila Galați) și reabilitarea drumului național DN 2D (Tg Secuiesc – Focșani – Galați); construirea podului peste Dunăre în zona Brăila – Măcin, pentru o bună conectare a Moldovei cu Dobrogea; realizarea variantelor ocolitoare pentru localitățile aflate pe traseele rutiere de mai sus; extinderea Aeroportului Internațional Iași.
„Cum se poate observa, această listă inventariază doar marile investiții ce țin de infrastructura de transport. Există și alte mari investiții care trebuie realizate, cum ar fi, de pildă, amenajările hidroenergetice pe râurile Prut și Siret, dar materialul de față se păstrează strict în limitele modernizării infrastructurii de transport”, a mai afirmat liderul ALDE.
Printre soluțiile identificate de acesta se numără cooptarea parlamentarilor din Moldova în pactul politic.
„Aceste soluții sunt posibile, dacă ținem cont de evoluțiile economice ale României. PIB-ul a depășit 200 mld de euro și este posibil ca până în 2030 el să depășească în valori nominale, la un ritm anual de creștere de 3%, 300 mld de euro. Datoria publică a României este mică (36% față de o medie UE de 80%). Impactul creșterii datoriei publice cu câteva procente până în 2030 este neglijabil în raport cu impactul pozitiv al ameliorării infrastructurilor și al stimulării mediului investițional. Un bun management al datoriei publice ar putea chiar să contribuie la finanțarea Programul pentru dezvoltarea Moldovei fără o creștere procentuală a datoriei publice.
Adoptarea Pactului politic trebuie comunicată Comisiei Europene, în vederea obținerii unor facilități privind consecințele finanțării respectivelor obiective asupra deficitului bugetului consolidat”, a spus Varujan Vosganian.
Acesta a mai precizat că la bugetul de anul acesta doar doi parlamentari au făcut interpelări pentru zona Moldovei.
„Ar trebui să existe o disponibilitate înnăscută a celor care vor să reprezinte Moldova. Doar doi parlamentari au acționat. Unul este deputatul ALDE Daniel Olteanu, care a luptat mult pentru Țișița -Albița și altul este deputatul PNL de Suceava Ioan Balan, care a făcut o interpelare la ministerul Transporturilor în legătură cu câteva proiecte de infrastructură”, a conchis Varujan Vosganian.
Trebuie precizat că, odată cu plecarea celor doi parlamentari de Suceava, Ilie Niță și Alexandru Băișanu, Varujan Vosganian a devenit parlamentarul care răspunde de județele Botoșani și Suceava.
Lasa un raspuns