Propunerea legislativă pentru creditorii care nu își mai pot plăti ratele la leasing și care nu vor mai fi executați silit dacă predau bunurile, va intra la votul Senatului în următoarele zile. Actul normativ inițiat prevede modificarea și completarea a două legi, OG nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing și OUG nr. 99/2006privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, fiind semnat de peste 70 de deputați și senatori din toate formațiunile politice.
“Contractele de leasing stipulează acum în sarcina utilizatorului bunului obligația plății, în mod cumulativ, atât a ratelor de leasing aferente întregii perioade contractuale, cât și restituirea bunului”, argumentează inițiatorii actului normativ în expunerea de motive, susținând că “o astfel de răspundere este în mod evident excesivă și lipsită de orice raționalitate economică, întrucât debitorul cu o asemenea răspundere bănească ar fi sau ar deveni rapid un debitor ruinat, ceea ce înseamnă un risc de insolvabilitate și pentru societatea de leasing, care nu și-ar mai putea recupera decât cel mult bunul dat în leasing”.
Proiectul prevede ca, în situaţia în care utilizatorul unui bun achiziţionat în leasing nu plăteşte 2 luni consecutive rata, el va fi deposedat de bunul respectiv, dar are la dispoziţie 30 de zile să îl valorifice. Din suma obţinută în urma valorificării va trebui să acopere suma restantă la societatea de leasing. Dacă nu obţine suma necesară, va trebui să completeze suma, din resurse proprii, până la concurenţa datoriei către societatea de leasing.
OG nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, alin. (1) al art. 15 se modifică după cum urmează:
“(1) În cazul în care locatarul/utilizatorul, care are calitatea de consumator, nu acoperă rata de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadența prevăzută în contractual de leasing, locatorul/finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul. Despăgubirile nu pot cuprinde decât daune moratorii și sume reprezentând actualizarea cu data inflației a ratelor neacoperite până la data rezilierii contractului și a luării în posesie a bunului.”
La art. 15, după alin. (1) se introduce un nou alineat (2), cu următorul cuprins:
“(2) Este considerată nescrisă, fiind lipsită de efecte în ceea ce îl privește pe consumator, orice clauză contractuală prin care, în ipoteza rezilierii contractului, utilizatorul este obligat atât la restituirea bunului, cât și la plata unor despăgubiri echivalente cu cuantumul total al ratelor de leasing prevăzute în contract până la sfârșitul perioadei de leasing. În cazul în care în contractul dintre părți sunt prevăzute penalități de întârziere, dobânzi sau alte obligații de plată accesorii, aceste daune-interese nu vor putea depăși 50% din suma reprezentând ratele restante la data rezilierii.”
De asemenea, se prevede că, în cazul consumatorilor, contractele de leasing nu sunt considerate titluri executorii. Dacă societatea de leasing vrea să obțină un titlu executoriu, acesta va fi certificat doar de un judecător, care va stabili dacă datoria este certă.
După votul din Senat, proiectul legislativ va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, spre adoptare.
Sursa: www.legestart.ro
Lasa un raspuns