Într-o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului se arată că judeţul Suceava se confruntă cu o tendinţă continuă de reducere a suprafeţei agricole. Circa 1.950 de hectare de teren au fost scoase din circuit şi folosite în alte scopuri, constatându-se o diminuare a fondului funciar agricol, în favoarea altor utilizări a suprafeţelor.
Pe de altă parte, potrivit Raportului privind calitatea mediului în 2013, suprafaţa totală de teren din judeţul Suceava, afectată de diverşi factori de degradare, a crescut în perioada 2009-2013 cu circa 2,2%. „Anul trecut nu au fost întâlnite alte zone critice, cartările din zona montană punând în evidenţă doar mici suprafeţe cu eroziune slabă şi cu alunecări stabilizate şi semistabilizate”, reliefează informarea APM.
Conform sursei citate, problematica importanţei protejării solului şi subsolului a fost pusă în anul 2006, când Uniunea Europeană a elaborat o propunere de strategie, aceasta nefiind încă materializată printr-o directivă europeană.
De asemenea, politica UE privind gestionarea siturilor contaminate este în curs de definitivare, o strategie naţională de gestionare a acestora în România fiind, de asemenea, pe cale de a fi finalizată. Spre deosebire de aer şi apă, care reprezintă căi de propagare a poluanţilor, solul, suport al vieţii, este un mediu de acumulare a noxelor provenite din activităţile antropice.
Sub aspectul deteriorării solurilor, zonele critice sunt cele afectate de eroziune în adâncime şi de alunecări active, precum arealul Todireşti-Dealul Osoi.
Lasa un raspuns