Modificările au fost aprobate prin Ordinul comun nr. 1.319/107/2018 al ministrului transporturilor şi al ministrului afacerilor interne, publicat în Monitorul Oficial nr. 886 din 22 octombrie 2018 şi care va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării, adică la 21 noiembrie 2018.
Controlul tehnic în trafic
CTT se efectuează pentru vehiculele aflate în circulație pe drumurile publice din România, fără discriminări bazate pe naționalitatea conducătorului auto sau pe statul de înmatriculare ori punere în circulație a vehiculului, ținându-se cont de necesitatea reducerii la minimum a costurilor și întârzierilor provocate conducătorilor auto și/sau deținătorilor vehiculelor– şi nu “operatorilor economici” cum se prevede în forma încă în vigoare.
Verificările cuprinse în controlul tehnic în trafic
– rămâne nemodificată prevederea privind inspecția vizuală a stării tehnice a vehiculului în staționare;
– verificarea raportului de CTT întocmit recent sau o verificare a documentelor care atestă efectuarea ITP în statul de înmatriculare sau punere în circulație a vehiculului și, în particular, pentru vehiculele dintr-un stat membru al Uniunii Europene, a documentului ce atestă că vehiculul a fost supus ITP obligatorii. Textul nu este modificat; în schimb, ca temei legal, alături de conformitatea cu Directiva nr. 40/2009 privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora este adăugată – ca alternativă – şi Directiva nr. 45/2014 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei nr. 40/2009;
– cu titlu de obligație sau alternativă: inspecția ce vizează detectarea deficiențelor – şi nu a “defectelor” privind starea tehnică a vehiculului. Această inspecție se efectuează asupra unuia, mai multor sau tuturor punctelor de control enumerate în raportul de CTT.
Documente acceptate de autoritatea română
– Autoritățile competente din România recunosc certificatul de inspecție tehnică periodică și dovada eliberată de o stație de inspecție tehnică periodică sau de autoritatea competentă a altui stat membru al Uniunii Europene ori a unui stat al Spațiului Economic European, cu condiția ca acestea să corespundă modelului în vigoare.
Se dă un grad mai mare de generalitate, faţă de prevederile care urmează să fie astfel modificate de la 21 noiembrie, potrivit cărora “Dovada eliberată într-un alt stat membru al Uniunii Europene care stabilește că un autovehicul, precum și remorca sau semiremorca acestuia, înmatriculate în acest stat membru, au fost admise la o ITP care respectă cel puțin prevederile Directivei nr. 40/2009 (de altfel, abrogată prin Directiva din 2014), este recunoscută ca având aceeași valabilitate ca și dovada de ITP eliberată în România.”
– Înainte de a proceda la o inspecție privind punctele de control enumerate în raportul de CTT, inspectorul RAR ia în considerare documentele care atestă efectuarea ITP și/sau un raport de CTT prezentat de conducătorul auto și care a fost întocmit recent de RAR.
În forma anterioară, era acceptat un raport de CTT întocmit de “autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene”.
Controlul tehnic, constatări şi urmări
– În cazul în care inspectorul RAR determină, în urma verificărilor efectuate, deficiențe majore sau periculoase în conformitate cu planul de operațiuni, marchează în raportul de CTT la lista de verificare acele puncte la care au fost constatate astfel de deficiențe. Inspectorul RAR marchează pe versoul raportului de CTT codurile ce denumesc verificările la care au fost identificate deficiențe minore, majore și/sau periculoase. De asemenea, inspectorul RAR menționează în clar pe versoul raportului de CTT la rubrica privind detalierea deficiențelor constatate toate deficiențele identificate.
Prin introducerea noilor formulare de control, inspectorul RAR va nota, așadar, şi deficiențele minore, alături de cele majore sau periculoase constatate.
– În cazul în care inspectorul RAR constată deficiențe periculoase la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție, acesta anulează ITP, iar lucrătorul de poliție dispune măsurile prevăzute de legislația privind circulația pe drumurile publice.
De reținut că, în forma încă în vigoare se prevede că , dacă măsurile polițistului “includ și imobilizarea vehiculului, ca urmare a gravității defectelor constatate, în cazul vehiculelor înmatriculate în România, inspectorul RAR va proceda suplimentar la anularea ITP.
– În cazul reținerii certificatului de înmatriculare de către lucrătorul Poliției Rutiere ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul CTT, a lipsei ITP, a expirării valabilității ITP sau – iată o situație nou introdusă la condiții – a anulării valabilității ITP, redobândirea certificatului de înmatriculare se realizează în baza inspecției tehnice efectuate de RAR, în conformitate cu legislația în vigoare.
Anexe modificate
Sunt înlocuite anexele la ordin care se referă la:
– Planul de operațiuni – identificare vehicul; sistem de frânare; sistem de direcție; vizibilitate; lămpi, dispozitive reflectorizante şi echipamente electrice; punți, jante, anvelope şi suspensie; şasiu, cadru şi elemente atașate șasiului; alte echipamente; emisii poluante; alte verificări;
– Raportul tehnic de control în trafic – modelul de formular utilizat de inspectorul RAR.
“Deficiențe” în loc de “defecte”
În tot cuprinsul reglementărilor, cu excepția anexelor, termenul “defect” se înlocuiește cu termenul “deficiență“.
Sursa: www.legestart.ro
Lasa un raspuns