Comuna Cornu Luncii este una din marile comune ale judeţului Suceava, formată din 9 sate cu peste 7.000 de locuitori şi are o suprafaţă de 84,01 kmp.
Satele componente, clasificate în ordinea mărimii după numărul locuitorilor sunt: Băişeşti, Brăieşti, Cornu Luncii, Sasca Mică, Păiseni, Sasca Mare, Dumbrava, Sasca Nouă, Şinca. Această comună se învecinează la nord cu localitatea Drăgoieşti, la nord-est cu comuna Horodniceni, la est cu Rădășeni, la sud cu Baia, la sud-est cu comuna Râșca și la vest cu comunele Mălini și Valea Moldovei.
Comuna Cornu Luncii este aşezată în partea sud-vestică a judeţului Suceava, pe cursul mijlociu al râului Moldova şi se întinde pe o distanţă de circa 18 km pe şoseaua Gura Humorului-Fălticeni (de sub dealul de la Berchişeşti până la Podul Vacii între Sasca Nouă şi Fălticeni), iar la înălţime pe o distanţă de 9-10 km din Dealul Porcului (hotarul cu moşia satului Brădăţel, comuna Horodniceni), până în culmea Obcinii Stînişoara (Vârful Trei Hotare – la hotarul cu satele Slătioara, comuna Răşca şi Mălini)
Din istoria comunei
Indisolubil, istoria comunei Cornul Luncii este legată din punct de vedere a documentelor istorice de satul Băișești, care pe lângă faptul că este cel mai mare sat din componența sa, este și cel mai vechi.
Primul stăpânitor al satului Băişeşti a fost Oană Băeșescu, un mic boier al locurilor de la numele căruia derivă şi denumirea satului, în baza daniei primite de la Domnitorul Alexandru cel Bun.
Prima informație scrisă despre satul Băişeşti apare câțiva ani mai târziu, din 15 septembrie 1499, când domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare îi confirmă la curtea de la Suceava, lui Giurgiu, gumelnic (recompensă, pedeapsă) pentru 300 de zloți tătărăşti, moştenitorilor boierului Băeşescu.
La cererea Mănăstirii Humor, la 4 ianuarie 1663 Eustratie Dabija, domnul Moldovei, reconstituie mai multe acte de danie de la Ştefan cel Mare, Ştefănită Vodă şi de la Alexandru Lăpuşneanu ce au fost stricate în timpul războiului purtat de moldoveni cu Timuş Hmelniski şi cu ungurii şi odată cu acestea întăreşte mănăstirii printre altele a patra parte din jumătatea de jos a satului Băeşeşti şi şase jirebii (bucăți de pământ, ogoare) din același sat, cu vatra satului, câmpuri şi pădure cumpărate cu 80 de taleri de la Huhuroaia, călugărita, achiziție întărită şi de Vasile Lupu.
Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei la 23 ianuarie 1735, în urma jalbei lui Tofan, egumenul Mănăstirii Humor, scrie de la Iaşi lui Ion Balş, fost mare vornic, şi lui Şerban Cantacuzino, fost mare medelnicer, să meargă la ținutul Sucevei şi să judece cu dreptate şi după drese pricina mănăstirii pentru jumătate din satul Băeşeşti, cu silişte în partea de jos, pe care o împresoară Ştefan Gherghel moşinaş în partea de sus.
În 1774 satul făcea parte din Ocolul Siretul de Sus. După înglobarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic, satul a făcut parte din districtele Moldova, Suceava, Gura Humorului, Ocolul Şomuzul, Moldova şi Ocolul Gura Humorului.
Din 1869 satul a devenit comună încorporând pentru perioade mai lungi satul Stânileşti (Cornu Luncii). După 1918, Băişeşti a cunoscut o evolutie administrativă – teritorială frământată, marcată de modificări continue, astfel: 1921 – comună în județul Gura Humorului; 1925 – comună în plasa Mălini, judetul Fălticeni, fiind format din satele Băişeşti, o parte din Brăieşti și Stănileşti; 1926 – comuna pierde satul Brăieşti; 1929 – comuna Băişeşti este desființată, satul făcând parte din comuna Măzănăieşti; 1932 – comuna este reînființată, în plasa Ilişeşti, format din satele Băişeşti, Brăieşti, Cornu Luncii; 1943 – comuna intră în plasa Solca; 1945 – comuna intră în plasa Ilişeşti; 1950 – comuna Băişeşti aparține raionului Fălticeni şi are în componență satele Băişeşti; 1968 – comuna Băişeşti este desființată, satul făcând parte din comuna Cornu Luncii.
Trebuie de spus că satul Cornu Luncii a fost localitate de frontieră după anexarea în 1774 a părții de nord a Moldovei (Bucovina) de către Imperiul Habsburgic. La 6 mai 1809, pe moșia Cornu Luncii a fost înființat un oficiu vamal; clădirea fostului pichet de grăniceri de pe teritoriul românesc se mai păstrează și astăzi. În noiembrie 1918, Cornu Luncii (partea din sat ce se numește Stănilești, și care făcea parte din Austro-Ungaria) a fost prima localitate în care au intrat trupele române pentru eliberarea Bucovinei.
Localitatea Cornu Luncii a fost renumită până în anul 1990 pentru Topitoria de In și Cânepă, una dintre cele mai productive întreprinderi de acest gen din România. Desființarea acestei întreprinderi în 1995 a dus la o perioada grea din punct de vedere economic pentru locuitorii comunei, perioadă care pare să fi fost depășită totuși în prima decadă a anilor 2000. Cu toate astea, o mare parte a tinerilor a emigrat și continuă să emigreze în țările Europei de Vest, în special în Italia, Anglia, Germania, Belgia și Spania.
Comuna Cornu Luncii azi
De când la conducerea primăriei Cornu Luncii se află primarul Gheorghe Fron, această localitatea cunoaște o dezvoltare fără precedent. Este campionul județului la depunerea și accesarea diferitor fonduri de finanțare, de la cele europene, până la cele guvernamentale sau ale Băncii Mondiale.
Este omul pe care n-o să-l găsești niciodată stând la birou și așteptând să treacă ziua, întrucât acest primar aleargă zilnic cu proiecte, se zbate pentru a obține finanțări sau este pe șantiere. Îl găsești și cățărat pe o casă, dacă se întâmplă vreun necaz unui om, ajutând la reconstruirea locuinței, îl găsești între oameni atât atunci când le este bine, dar mai ales când au nevoie de ajutor.
Dovedind încă o dată că „omul sfințește locul”, primarului Fron nu îi este rușine astăzi nici să se uite în ochii locuitorilor din comună și asta pentru că timp de patru ani n-a avut timp să se plictisească și a arătat cât de mult îi pasă de comuna sa.
Astăzi, când spui Cornu Luncii, spui și infrastructură rutieră, aproape toate drumurile din comună fiind betonate și pietruite, spui și școli modernizate, spui și dispensar medical dotat la standarde europene, spui și activități culturale.
„Este drept că nu prea cred în expresia «nu se poate» și încerc să găsesc o rezolvare pentru fiecare problemă care apare în comunitate. Nu poți să mulțumești 7.000 de oameni, dar poți să le dovedești tuturor că sunt la fel de importanți pentru tine ca primar”, afirmă Gheorghe Fron.
Comuna Cornu Luncii, evoluție clară de la an la
Gheorghe Fron a înțeles rolul educației într-o societate, astfel că, școlile din comună au fost reabilitate și modernizate, cu fonduri proprii, de la Guvern sau de la Banca Mondială. Drumurile din comuna Cornu Luncii arată astăzi cum ar trebui să arate toate drumurile din această țară dar pentru această reușită, primarul Fron recunoaște că nu i-a fost chiar ușor.
În prezent, primarul Fron are 67 de proiecte depuse, iar la alte 3 se lucrează chiar în această perioadă.
Pe 8 noiembrie anul trecut în satul Brăiești a fost inaugurat un Cămin Cultural dotat la standarde europene, iar pe toate arterele principale din cele 9 sate se circulă noaptea ca și într-un oraș, și asta pentru că aici există lămpi moderne cu led. Până de Paști edilul promite că și pe restul ulițelor va exista același iluminat modern.
Și pentru că civilizație înseamnă și apă și canalizare într-o comună, un asemenea proiect a fost implementat cu succes în satele Brăiești, Băișești, Cornu Luncii și Sasca Nouă, iar un alt proiect pentru apă a fost depus pe PNDL 2, pentru satele Șinca, Sasca Mare și Păiseni.
Semn că, deși are 9 sate, le tratează cu prioritate pe toate, pentru locuitorii din satul Băișești edilul a depus un proiect ce prevede modernizarea, dotarea și extinderea căminului cultural, și tot pentru locuitorii de aici Fron a depus pe PNDL 2 un proiect care se referă la construirea unui dispensar uman modern. Cu bani de la Banca Mondială aici va fi construită și o Grădiniță cu Program Normal.
În Cornu Luncii 5,5 km de drum au fost asfaltați printr-un proiect cu fonduri europene, iar școala care deja arată foarte bine va mai fi modernizată și alături de ea vor exista și două terenuri de sport, unul cu gazon artificial și unul cu gazon natural. Tot aici vor exista și locuri de joacă, iar o firmă specializată se va ocupa și de amenajarea peisagistică.
Trebuie spus și că, 60% din bugetul comunei este dedicat învățământului din comuna Cornu Luncii.
Totodată, pe PNDL 1 drumul comunal 15C, care face legătura între Baia-Cornu Luncii-Rădășeni, a fost modernizat, acesta arătând astăzi ca un adevărat drum european.
Pentru cei care locuiesc în satul Șinca a fost finalizat podul la „Bârliba”, în două luni fără două zile, localnicii beneficiind deja de acest obiectiv realizat din fonduri proprii.
Totodată, bazinul hidrografic al râului Șinca a fost regularizat.
Și școala din satul Sasca Mare a fost modernizată și beneficiază de un teren de sport cu gazon artificial, iar peste râul Sasca Mare a fost finalizat un pod care era cu adevărat necesar pentru localnici.
În satul Păiseni a fost construit un monument închinat eroului Ioan Grosar, precum și o casă de prăznuire la biserica de aici.
Povestea continuă!
Firește că povestea de succes a primarului din comuna Cornu Luncii continuă iar, alături de echipa sa de profesioniști, anul 2018 se anunță a fi unul rodnic.
Pe GAL „Confluențe Nordice” primarul a depus un proiect care se referă la infrastructura rutieră, iar pe AFIR acesta a depus un proiect care va face posibilă modernizarea a 7,2 km de drum de exploatație agricolă.
Și unitățile de cult vor primi, ca în fiecare an, sprijin din partea Primăriei Cornu Luncii.
Lasa un raspuns