Dragă turistule, de pașii te vor purta în Bucovina, nu uita de Schitul „Corlățeni” din Pojorâta

Bucovina nu este o zonă geografică, Bucovina este o stare de spirit pe care o simt toți locuitorii județului Suceava, indiferent dacă localitățile lor au aparținut Regatului sau Bucovinei mamă.

Schitul Corlățeni este un schit ortodox din România situat în comuna Pojorâta, județul Suceava. Mănăstirea Corlățeni de la Pojorâta a fost ridicată în anul 1927 de un localnic. Comuniștii au desființat lăcașul de cult, schitul din Pojorâta fiind reînființat în 1990 în vârful munților.

Cele două pisanii din biserica veche au următorul text:

„Corlățeanu Constantin ridică o cruce de fier cu postament de ciment spre lauda lui D-zeu, mărturie stă inscripția de pe tabelele de aramă din postamentul crucii, către anul 1927 a fost sfințită de către preoții din împrejurimi. După 3 ani bătrânul Corlățeanu are o vedenie în care însuși Maica Domnului i se arată și îi dăruiește ca în acest loc să facă un altar de rugăciune, care după un timp scurt, ajutat de fiul său Ștefan și o parte de credincioși ridică un schit care a fost sfințit de Mitropolitul Nectarie în anul 1934, aici au slujit călugări pînă în anul 1962 cînd au fost dimulat și trasportat în com. Voroneț unde a fost ridicată o biserică pentru această parohie, iar o parte din obiectele de cult au fost luate de către m-rea Putna. Înainte de dimularea schitului în anul 1957 bătrînul ctitor în vîrstă de 96 de ani pleacă în locul de veci mulțumit în suflet de faptele făcute în slujba lui D-zeu. Amin.”

„După dimularea schitului, populația de pe aceste meleaguri, simțind lipsa schitului au ridicat în anul 1966 o capelă împrejmuind crucea care mai rămăsese, cu speranța că se va putea face cîte o slujbă de preotul parohiei dar fiindcă nu se poate fără a fi un altar sfințit de a se slujii, ne-am hotărît de a mării încăperea făcînd și sf. altar așa după cum se vede actualul schit și care s-a înzestrat de către credincioșii care îl vizitează și rămîne ca cît timp va dăinui acest schit să rămînă deschis pentru toate cultele bisericești în spre folosul și lauda lui Dumnezeu în veci Amin. Vă muțumim și D-zeu să vă răsplătească tuturor acelora care a-ți contribuit cu orice fel de ajutoare în spre lauda lui D-zeu. Credința te va mîntui. Noiembrie 1969. Ilie Țîmpău.”

În interiorul bisericii mănăstirii se află părţi din moaştele mai multor sfinţi, printre care se numără Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ, Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic, Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul, Sfântul Mare Mucenic Pricopie şi Sfinţii Mucenici ucişi în pustiul Hozeva, dar şi icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Ridicarea Mănăstirii Corlăţeni de la Pojorâta are la bază o legendă interesantă. În timpul Primului Război Mondial, un localnic pe nume Constantin Corlăţeanu avea un fiu plecat pe front, de la care n-a mai primit nicio veste. Disperat, bărbatul a luat decizia de a posti timp de 40 de zile, sperând ca aşa să afle despre soarta băiatului său.

Se spune că, în anul 1917, în locul în care este construită Mănăstirea Corlăţeni, Constantin Corlăţeanu ar fi auzit un înger ce i-a spus că fiul său Ştefan este în viaţă. La sfârşitul războiului, fiul bărbatului, Ştefan Corlăţeanu, a revenit acasă şi chiar a ajuns primar al localităţii Pojorâta. În anul 1925, a fost începută construcţia Mănăstirii din Pojorâta, Constantin Corlăţeanu ridicând în primă fază o cruce de fier. După abia nouă ani, familia Corlăţeanu a reuşit să construiască un schit vechi, al cărei biserică a fost sfinţită de mitropolitul Nictarie din Cernăuţi.

Schitul de la Pojorâta a fost reînfiinţat la data de 15 iunie 1990 de către părintele Visarion Breabăn. Acesta a dorit ca rânduiala liturgică şi monahală a schitului să fie fidelă celei de pe Muntele Athos.

Dragă turistule, aceeași Bucovină de odinioară te așteaptă să îți încarci din nou bateriile din acest loc plin de istorie și spiritualitate.