La această întâlnire au participat atât agenți economici din zonă, viceprimari, directori de școli, specialiști în domeniul mediului, precum și Marius Teodosiu, de la Institutul de Cercetare Silvică.
Inginerul silvic Emanuel Havrici, a numit această pădure și „catedrala de lemn a Rarăului” și tot el a spus, la un moment dat, că: „avem în grijă un dinozaur și e important ce facem cu el”. Astăzi, acești codri se află pe lista de așteptare a UNESCO, cu mari șanse de reușită.
„Când am ajuns în Stulpicani m-am întrebat ce are specific această zonă și ce putem promova de aici? Singura valoare pe care am remarcat-o sunt acești Codrii Seculari. O arie de asemenea interes poate atrage multe investiții și poate aduce mulți oameni în zona noastră. Sunt mii de obiective care încă nu au fost incluse nici măcar pe lista de așteptare a UNESCO, iar dacă noi suntem pe lista de așteptare, iar în această vară va veni deja o comisie la Stulpicani, care să verifice potențialul acestei păduri, înseamnă cu adevărat, că există mari șanse ca acești Codrii Seculari să facă parte din Patrimoniul UNESCO”, a declarat pentru SuceavaLive, Emanuel Havrici, șef la Ocolul Silvic Stulpicani, dar și unul dintre principalii „vinovați” pentru această inițiativă.
Marius Teodosiu, profesor doctor la Institutul de Cercetare Silvică, a declarat că atunci când a realizat dosarul de nominalizare, a ținut cont și de monografia acestor codri seculari.
„În afară de implicarea autorităților locale și în afară de pasiunea lui Emi Havrici pentru aceste arii protejate, ne-a ajutat foarte mult și Vasile Diaconu, un talentat scriitor, care a finalizat o monografie dedicată Codrilor Seculari Slătioara. Nouă ne-a fost de mare ajutor când am realizat această documentație. Probabil celebra pădurea Beloveja din Polonia, mai are o asemenea monografie”, a declarat Marius Teodosiu.
După vizita celor de la UNESCO, în primele luni ale anului 2017 se va afla dacă Codrii Seculari de la Slătioara au fost acceptați să facă parte din patrimoniul UNESCO.
Lasa un raspuns