„Sunt onorat sã vã adresez câteva cuvinte aici, în Parlamentul Austriei, în calitate de reprezentant al unei pãrþi din Bucovina istoricã, cea din România, și sã vorbesc despre parlamentarismul de la Viena, și unde, din 1861, Bucovina a fost reprezentatã de 73 de deputați în cele 12 sesiuni parlamentare și de 10 reprezentanți în Camera superioarã -Camera Domnilor”, și-a început Gheorghe Flutur discursul.
Acesta a fãcut o scurtã trecere în revista a perioadei în care Bucovina a fost inclusã în rândul țãrilor și a provinciilor Coroanei de Habsburg – timp de 143 de ani, de la 1775 pânã în 1918.
„La început, Bucovina a avut administrație militarã austriacã, apoi, la 10 ani dupã anexare, în 1785, Bucovina a fost încorporatã Galiției, ca simplu ținut administrativ, timp de 64 de ani. În 1848, Bucovinei, ca circumscripție electoralã regionalã, îi revenea 8 deputați în Dieta imperialã, a cãrei sarcinã principalã era sã alcãtuiascã o nouã Constituție.
În urma alegerilor din iunie 1848 au obținut mandatele 7 țãrani și un funcționar: Mihai Bodnar, Vasile Cârste, Miron Ciupercovici, Ivan Dolenciuc, Vasile Murgoci, Lukian Kobâlița, Gheorghe Timiș și Anton Kral”, a declarat Flutur.
Potrivit președintelui CJ Suceava, în tot acest timp, elita bucovineanã a militat pentru autonomia provinciei în cadrul Coroanei, iar visul a fost împlinit odatã cu adoptarea Constituției din 4 martie 1849, când Bucovina devine ducat, cu capitala la Cernãuți, având guvernãmânt propriu. Un an mai târziu, în 1850, Bucovina avea aprobatã Constituție proprie și o Lege electoralã, instrumente fundamentale care au pus bazele vieții democratice din provincie.
„Mai concret despre democratizarea statului și despre parlamentarism se vorbește odatã cu noua Constituție pentru Monarhia de Habsburg din 26 februarie 1861. Constituția imperialã și Legea electoralã recunoșteau definitiv autonomia Bucovinei, cu titlul de ducat, având guvernãmânt și Dietã proprie, iar din 25 august 1862, stemã proprie, acordatã de suveran. Prima Dietã a Bucovinei avea 30 de deputați, în frunte cu un cãpitan al țãrii numit de împãrat, și 29 aleși prin vot cenzitar, adicã din rândul a 3 categorii sociale (marii proprietari, comunele sau micile proprietãți și reprezentanții orașelor și a Camerei de Comerț și Industrie).La 6 aprilie 1861 a fost inauguratã viața parlamentarã în Bucovina, prin convocarea în sesiune a primei Diete provinciale”, a precizat Gheorghe Flutur.
Din rândul Dietei Bucovinei erau aleși reprezentanții în Parlamentul de la Viena, un numãr de 5 în 1861, apoi 9 începând cu 1885, 11 începând cu anul 1897, iar din 1907, 14 deputați. Primii 5 deputați bucovineni, cei trimiși în anul 1861, au fost:
arhimandritul Teofil Bendela, moșierul Alexandru Petrino, juristul Leon Isãcescu, țãranii Grigore Iliuț și Gheorghe Turețchi.
„În Camera superioarã a Parlamentului de la Viena, Bucovina a fost reprezentatã de 2 membri numiți de Împãrat: un cleric (episcopul Eugenie Hacman) și un laic (Iordache Vasilco). În aceastã perioadã au apãrut și primele partide politice care s-au consolidat și la Viena și în Bucovina, ca de altfel și în celelalte provincii, cu precizarea cã la început au fost 2 partide, unul, adeptul centralismului (liberalii) și celãlalt, adept al federalismului accentuat (conservatorii).
La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX apare o mutație pe scena politicã, fãcându-și apariția partidele naționaliste și apoi cele social-democrate. Reprezentanții Bucovinei în Parlamentul de la Viena reflectau și structura etnicã a populației, și din statistici rezultã cã, pentru perioada 1861-1918, din cei 73 deputați, românii au deținut 35 de mandate (47,94%), germanii, 16 mandate (21,92%), ucrainenii, 10 deputați (13,70%), evreii și armeano-polonii, câte 6 deputați (8,22% fiecare)”, a adãugat președintele Consiliului Județean Suceava.
Gheorghe Flutur este de pãrere cã, aportul parlamentarilor bucovineni în Parlamentul de la Viena a fost semnificativ, atât în elaborarea legilor fundamentale, Constituția și Legile electorale, pentru întreg Imperiul, cât și unele legi și demersuri sectoriale și pentru promovarea intereselor provinciei Bucovina.
„Menționez aici domenii ca: apãrarea intereselor țãranilor, înființarea de școli cu predare în limba românã, înființarea Universitãții, în 1875, la Cernãuți, asigurarea libertãții presei, problema cãilor ferate din Bucovina, proiecte referitor la instituțiile financiare – propuneri pentru înființarea Bãncii țãrii, reglementarea salariilor învãțãtorilor și a medicilor rurali și multe altele”,a mai declarat acesta.
Președintele CJ Suceava a amintit și câtva dintre cele mai importante personalitãți bucovinene care au activat în Parlamentul de la Viena precum: Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, apãrãtor al autonomiei ducatului, Alexandru Petrino, 1870-1871 ministru al Agriculturii, Constantin Tomașciuc, primul rector al Universitãții din Cernãuți, Ioan Lupul, din 23 martie 1893 vicepreședinte al Camerei Deputaților, Constantin Isopescul-Grecul, vicepreședinte al Camerei, din 1911, Iancu Flondor, artizan al unirii Bucovinei cu România, Anton Kochanowski, primar al orașului Cernãuți, Felix Maria Pino Friedenthal, fost și ministru al Comerțului, Eusebiu Popovici, membru al Consiliului Școlar al Austriei, membru al Academiei Române, Siegmund Conrad-Eybesfeld, ministru al Cultelor și Învãțãmântului și Vladimir Repta, mitropolit al Bucovinei.
Gheorghe Flutur a fãcut referire și la amprentele care au fost lãsate asupra Bucovinei în perioada la care a facut referire:s-au pus bazele instituțiilor democratice – Parlament, Constituție, legi electorale, partide politice; s-au creat și apoi modernizat instituțiile fundamentale ale statului, în învãțãmânt – școli, Universitate, în sãnãtate, în justiție, în sistemul bancar; s-a dezvoltat infrastructura – drumuri, poduri, cãi ferate, utilitãți în marile orașe (apa, energie electricã);cadastrarea teritoriului; amenajarea și îndiguirea râurilor; amenajarea pãdurilor și reglementarea exploatãrii lor; dezvoltarea mineritului – mina de sare Cacica și cea de mangan de la Iacobeni.
„Evocând bucovinenii din Parlamentul de la Viena trebuie sã arãtãm cã au fost mari patrioți, au luptat pentru drepturile și interesele populației Bucovinei, au contribuit considerabil la dezvoltarea economicã, socio-culturalã și politicã, atât a provinciei, cât și a întregului Imperiu. Iar noi, astãzi, le aducem un respectuos omagiu. Bucovina a fost, este și va rãmâne, un ținut al toleranței, un ținut multietnic și multiconfesional, un model al conviețuirii pașnice între minoritãți.
Bucovina este, aș putea spune, o Europa în miniaturã, un model demn de urmat pentru vremurile actuale”, a conchis Gheorghe Flutur.
La final, președintele Consiliului Județean Suceava, le-a transmis celor prezenți cã îi așteaptã, cât mai curând, sã viziteze și sã cunoascã Bucovina.
