Simu a fost adus, joi noapte, la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru audieri, după încheierea percheziţiilor din cursul zilei la locuinţa sa. După mai puţin de o oră, el a fost reţinut de procurori, informează Mediafax.
Simu urmează a fi prezentat vineri cu propunere de arestare preventivă unui judecător de drepturi şi libertăţi.
Procurorii DNA au percheziţionat, joi, timp de peste 12 ore locuinţa omului de afaceri, unde au găsit aproximativ 150 de tablouri, unele semnate de Corneliu Baba şi Samuel Mutzner, precum şi ceasuri de lux şi bijuterii.
Toate tablourile şi bunurile găsite la percheziţii au fost ridicate. Tablourile vor fi predate unor instituţii specializate, pentru expertizare şi depozitare.
Horia Simu este suspectat de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, potrivit surselor citate.
În perioada 2006 – 15 ianuarie 2008, el ar fi sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil şi, anterior, la emiterea dispoziţiei primarului general al Capitalei din 9 iulie 2007, respectiv a avizului de legalitate a Prefecturii Bucureşti din 7 septembrie 2007, a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului.
Astfel, cu acceptul dat supraevaluării făcute de evaluatorul Alexandru Florin Hanu şi cu aprobarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a raportului de evaluare, întocmit în condiţii nelegale, s-ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de 55.144.265 de euro, respectiv peste 200.600.000 de lei, sumă primită de Horia Simu în mod necuvenit.
Sursele citate au precizat că, în 18 mai 2005, Mihaela Cojocaru a solicitat Primăriei Capitalei emiterea unei dispoziţii de retrocedare, în echivalent, la nivelul sumei de 244.928.107.524 de lei vechi, sub formă de titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare, a imobilului compus din 97.516 mp de teren şi o clădire cu parter şi două etaje, garaj şi magazie, situat în Bucureşti, strada Virtuţii şi strada Fabricii, astfel cum este identificat în planul anexat raportului de expertiză întocmit de Zizi Dumitrescu, efectuat în cauza ce a format obiectul unui dosar dela Tribunalul Bucureşti – Secţia Civilă.
Cererea de emitere a dispoziţiei de retrocedare, în echivalent, a imobilului s-a întemeiat pe sentinţa civilă din 4 iunie 2004, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, definitivă şi executorie, pe care solicitanta a anexat-o cererii sale, au mai arătat sursele citate.
Horia Simu Şchiopu a devenit cunoscut ca „bancher al cuprului” după ce a preluat compania Cuprom, singurul producător de cupru din România, împreună cu Horia Pitulea. Anterior, în 2003, a achiziţionat alături de alţi oameni de afaceri combinatele Pheonix din Baia Mare şi Elcond din Zalau, care au fuzionat sub titulatura Cuprom. Printre acţionarii companiei s-a regăsit, până la un moment dat, şi cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, care a condus banca de stat EximBank în perioada 2009-2012.
Simu apare pe locul al doilea în topul dosarelor de despăgubiri ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), instituţie aflată în subordinea primului ministru, cu despăgubiri obţinute de 466,7 milioane de lei.
Horia Simu, printre cei mai mari cumpărători de drepturi litigioase
Omul de afaceri se numără printre cei mai mari cumpărători de drepturi litigioase pe Legea 10/2001, potrivit unui raport al Curţii de Conturi realizat la ANRP pentru perioada 2007-2011 şi finalizat în 2013, el achitând aproximativ 1,5 milioane de dolari pentru drepturile litigioase.
Raportul arăta că Simu Şchiopu a înregistrat un câştig din cumpărarea drepturilor de creanţă de circa 189 milioane de dolari, calculat la cursul dolarului din 5 martie 2008, de 2,45 lei/dolar. În urma verificărilor efectuate de echipa de control a Curţii de Conturi, în dosarele în care au fost cesionate drepturile de creanţă s-a sesizat faptul că cele mai multe drepturi au fost transmise la preţuri derizorii în comparaţie cu valoarea care reiese din evaluarea proprietăţilor imobiliare revendicate, precizează Mediafax.
Lasa un raspuns