Magie la Rădăuţi

La 930 a început, la Hotelul Gerald din localitate, Conferinţa de presă la care au participat pe lângă televiziunile bucovinene şi o echipă a TVR-Iaşi, precum şi ziarişti din alte sectoare media.
Din primul moment a fost evident că atât Matei Vişniec cât şi Luca Niculescu sunt superbi utilizatori ai cuvântului, că anii de activitate ziaristică îi ajută să fie concişi, corecţi şi atractivi în exprimare iar coordonatoarea întregului eveniment, Carmen Veronica Steiciuc, le-a lăsat cu tact “scena” invitaţilor după ce a făcut introducerea necesară menţionând sponsorii, programul zilei şi programul zilelor următoare.
Apoi a început spectacolul Vişniec, unul care ar fi trebuit filmat în amănunt şi predat la facultăţile de ziaristică unde poate mai învaţă şi alţii cum se foloseşte cuvântul, felul în care maestrul îşi transformă discursul în poveste, în metaforă. Pur şi simplu m-am simţit la o şcoală pentru că, deşi majoritatea ideilor nu-mi erau străine, niciodată nu le-am auzit expuse atât de clar, atât de net delimitate de mesajele comune zilei de azi.
Cu o fineţe de mare dramaturg, Matei Vişniec, a ştiut să includă în context atât autoprezentarea lui Luca Niculescu cât şi prezentarea artistului Eric Deniaud, absolvent al Institutului Marionetei şi directorul unei companii de teatru în Liban.
În mod normal aş putea scrie până dimineaţă despre lucrurile importante spuse de către invitaţi, transformând conferinţa de presă în subiectul numărul 1 al zilei şi, poate că am să revin la subiectele abordate, mai pe larg, în articole viitoare, deoarece avantajul unor asemenea evenimente este că se întâmplă o singură dată pe an.
Punctul doi în programul zilei a fost un workshop, cu elevii Colegiului Naţional Eudoxiu Hurmuzachi, care a avut ca temă meseria de ziarist, valori, ţinte şi responsabilităţi. Cu această ocazie am putut vedea foarte mulţi tineri, mulţi dintre ei rămaşi în picioare deoarece scaunele se epuizaseră în primele 10 minute, vrăjiţi de uşurinţa cu care se exprimau Matei Vişniec şi invitaţii săi. Aceiaşi coerenţă organizatorică a caracterizat momentul, Matei Vişniec şi Luca Niculescu schimbând replici într-o foarte elegantă scrimă verbală, reuşind cumva să analizeze toate racilele presei actuale din România cu corectitudine şi aducând argumentele necesare pentru ca toţi cei de faţă să-şi formeze propria opinie.
Punctul maxim de atracţie a fost acela când toată lumea a fost poftită, cum altfel decât virtual, prin intermediul unui fragment din filmul realizat de TVR-Iaşi anul trecut, acasă la Matei Vişniec. Ne-a făcut cunoştinţă cu o veche prietenă de-a sa, Erika. Erika este o maşină de scris, prima, care i-a fost alături atunci când şi-a scris primele volume de poezie şi maestrul o păstreză vie pentru că, deşi acum foloseşte laptopul şi tableta, de fiecare dată când se întoarce acasă o repune în funcţiune ca să o audă… zgomotul produs fiind o adevărată muzică pentru urechile sale.
Pauza de prânz mi-a dat prilejul să văd, la Casa Vatră, colectivul Teatrului Naţional Fani Tardini din Galaţi într-o atmosferă destinsă, ocazie cu care mi-am dat seama că actorii au o lume a lor, una plină de zgomot şi presărată cu glume, o lume în care noi, chiar dacă am fi primiţi, am fi obligaţi să rămânem spectatori.
Partea a doua a programului a debutat la ora 1800 la Casa de Cultură a oraşului Rădăuţi, oare de ce nu s-o numi Matei Vişniec din moment ce tot n-are nume, cu partea teatrală a zilei. Cum nu sunt nici critic şi nici specialist în acest fenomen, voi comenta, numai din punct de vedere ziaristic. Mai întâi a fost reprezentaţia lui Eric Deniaud, un spectacol de marionete pentru adulţi, care se numeşte Voci în noapte, inspirat din scrierile lui Matei Vişniec. Pentru că acest fel de teatru este nou prin părţile noastre şi pentru că el necesită o concentrare maximă a spectatorului am decis să vă oferim un scurt material filmat din care să vă faceţi propria impresie.
Seara s-a încheiat cu spectacolul Trei nopţi cu Madox, în interpretarea Teatrului Naţional Fani Tardini din Galaţi, o comedie pe care n-am rămas să o văd deoarece ea se află şi în programul zilei de azi, la Suceava.
În final am să adaug doar că iniţiativa Clubului Rotary este benefică și că ar trebui să le mulţumim partenerilor Clubului pentru că ne aduc asemenea manifestări în Bucovina. Am apreciat lipsa elementului politic local sau judeţean şi profilul de spectator folosit atât de reprezentatul Clubului Rotary Suceava, dl. Dan Cuşnir cât şi de dl. Ilie Niţă sosit la Rădăuţi să salute în persoana lui Matei Vişniec un vechi prieten. Traian Andronachi şi Dan Vatră, ca parteneri la organizarea evenimentelor din Rădăuţi precum si EGGER, sponsorul local, au făcut o treabă exemplară pe care o dorim repetată la fel de bine şi cu alte ocazii.