Marea Dreaptă se îndreaptă

După ce ne-am aruncat să credem într-o coaliţie politică de care eram conştienţi cu toţii, în adâncul sufletului, că nu o să funcţioneze, a venit şi ziua decontului. Minciuni, promisiuni deşarte, contradicţii, orgolii şi sărăcie. Asta ne-a oferit clasa politică din ultimii 24 de ani, iar eu m-am săturat să-i mai ascult. O fac, pentru că nu am cum altfel, însă mă gândesc la familiile care au rămas pe drumuri, la părinţii care nu au ce pune pe masa copiilor şi la locurile de muncă desfiinţate. În acelaşi timp, într-un univers paralel, văd cum cei care mi-au cerut votul se lăfăie… se lăfăie de-a dreptul în concedii costisitoare, în hobby-uri de “clasă”, în costume de fiţe şi în maşini de lux. Cele două imagini se potrivesc de minune cu lehamitea mea faţă de viitorul acestor ipocriţi, care în câteva luni vor veni din nou în faţa mea, pentru campania de europarlamentare. Şi îi aştept, în speranţa că vor avea, pe lângă promisiuni, o listă cu realizări. De data asta, să facă bine să fie reale, pentru că poveştile nu mai ţin.
Mă uit cum minunata Uniune Social Liberală, aceeaşi care i-a convins pe români să-i trimită cu 70 %  majoritate în Parlament, acum stă pe cale să se scufunde, mai ceva ca vapoarele lui Băsescu de care tot aminteau ei. Practic, înclin să cred că în luna ianuarie se va dovedi că USL-ul nu mai există. Bine, el nu mai există de mult, însă jocurile de culise au început să se extindă pe scena politică, iar PSD şi PNL vor înceta să mai coabiteze. Alegerile europarlamentare se vor desfăşura separat, iar PSD-ul va avea cel mai mult de câştigat, se ştie.
Este previzibil faptul că PNL rămâne în aer, iar unificarea Marii Drepte se va produce imediat după ruptura dintre social democraţi şi liberali. Spun asta pentru că ştiu, la fel cum ştiţi şi voi, că PDL se va alia cu PNL, iar candidatul comun la prezidenţiale va fi Crin Antonescu. Personal, cred că lupta este pierdută din start, însă nu pot să nu mă întreb ce se va întâmpla cu această alianţă la Suceava, unde Alexandru Băişanu va trebui să se împrietenească cu Ioan Bălan şi cu Gheorghe Flutur? Nu că nu ar fi, sau ar fi fost prieteni, însă gurile rele din târg vorbesc despre rupturile produse între ei odată cu nerespectarea cuvântului dat de Băişanu. Către Bălan, bineînţeles, conform propriilor declaraţii.
Haideţi să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să pretindem că PDL se va alia cu PNL, iar Alexandru Băişanu va trebui să stea la aceeaşi masă cu cei pe care i-a ponegrit timp de cel puţin trei ani. Atât din opoziţie, cât şi de la putere, unde se face tot opoziţie. De mai multe ori, în conferinţele de presă, Băişanu a spus că niciun trădător nu are ce căuta în sediul PNL. În ultimele luni, Băişanu a acuzat PDL că ar fi luat grădiniţa copiilor din Suceava şi că acest lucru este inacceptabil. Deducem că nu va merge nici el în acest sediu. Rămâne doar sediul Organizaţiei Judeţene al PDL Suceava, ca loc de prezentare a strategiei comune a Marii Drepte, acolo de unde Gheorghe Flutur, alături de Alexandru Băişanu, vor complota împotriva PSD-ului, în speranţa că vor câştiga câteva procente în plus în sondaje.
Nu ştiu dacă este cea mai inteligentă mişcare a PDL-ului, pentru că, dovedit istoric, liberalii sau prins în horă de fiecare dată cu cel mai bine clasat partid. Iar cum PSD-ul s-a hotărât să-i ejecteze, unde altundeva ar putea să bată la uşă? Există un real risc pentru PDL ca procentele să fie cu minus odată cu alianţa cu proaspăt divorţaţii de stânga, liberalii. Cel puţin la nivelul judeţului Suceava, nu văd cu ochi buni această mişcare politică, însă ce ştim noi, cei din provincie, despre mişcările de trupe pregătite de la centru? Rămânem umili, în faţa Marii Drepte, cu replica celebră întipărită bine în minte: “Un fleac, ne-au ciuruit”. Şi sunt convins că nu va fi ultima dată.