Modificări legislative privind pescuitul şi permisele de vânătoare

Conform prevederilor ordinului, se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 8 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 10 aprilie – 24 mai inclusiv. De asemenea, se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 8 iunie inclusiv.
Pe râul Prut, se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute pentru 10 aprilie – 24 mai inclusiv.
În zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:
• pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;
• lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;
• lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;
• admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.
Prin excepţie de la aceste prevederi, activităţile prevăzute la primele trei puncte nu sunt interzise când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific şi din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.
Conform prevederilor ordinului, se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:
• ştiuca, pe o durată de 35 de zile, în perioada 10 februarie – 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1;
• pietrarul (Zingel zingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
• coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului;
• păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie;
• sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
• capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie – 31 august inclusiv.
Dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic. Exemplificăm cu câteva dimensiuni minime ale unor peşti care se determină prin măsurarea distanţei de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale: Avat – 30 cm, Babuşcă – 15 cm, Biban – 12 cm, Crap – 35 cm, Caras – 15 cm, Clean – 25 cm, Lin – 25 cm, Mreană – 27 cm, Păstrăv – 20 cm, Scobar – 20 cm, Şalău – 40 cm, Ştiucă – 40 cm. Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare, cu amenzi cuprinse între 300 şi 10.000 lei sau chiar cu închisoare de la 1 la 3 ani.
Tot în Monitorul Oficial, Partea I nr. 103 din 10.02.2016 , s-a publicat Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 153/204/2016 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare. Conform modificărilor, obţinerea permisului de vânătoare permanent se face urmare a susţinerii unui examen de către candidat, comisia de examen fiind formată din trei reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, un reprezentant al asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor reprezentative la nivel naţional şi internaţional şi un reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior de stat, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
• sunt absolvenţi licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior în domeniul cinegetic sau silvic în care au studiat speciile de interes cinegetic şi vânătoarea;
• au o vechime în muncă în domeniul cinegetic mai mare de 3 ani;
• au atribuţii de serviciu în domeniul cinegetic;
• deţin permis de vânătoare permanent.
Ca noutate, Ordinul prevede că permisele de vânătoare permanente se tipăresc şi se înseriază de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin unităţi specializate, la solicitarea organizaţiilor vânătoreşti, care gestionează fonduri cinegetice în România, pe baza comunicării autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare. Solicitarea va conţine toate datele şi informaţiile ce trebuie înscrise în permisele de vânătoare, şi se depune la autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare împreună cu documentele care atestă dreptul titularilor de a obţine sau preschimba permise de vânătoare.