Natură și biodiversitate pe raza ocolului Dorna Candrenilor

Ocolul Silvic Dorna Candrenilor este un ocol silvic mixt, administrând fond forestier de stat, UAT, primării și persoane fizice. La acest ocol sunt angajate 50 de persoane, din care 30 sunt angajați TESA, iar restul muncitori. Aceștia sunt grupați în trei formații care lucrează la drumuri forestiere, exploatări forestiere și la un depozit de sortare a masei lemnoase.

Preocupările ocolului silvic sunt diverse și sunt legate de producția silvică, dar și de rezervarea habitatelor, a speciilor existente.

În cadrul ocolului silvic se găsește și rezervația naturală „Tinov”, formată dintr-o porțiune de 700 de hectare, situată la Poiana Stampei. Totodată, mai este și o suprafață ce aparține Parcului Național Călimani, care se întinde pe raza mai multor ocoale silvice din trei județe.

Ocolul Silvic Dorna Candrenilor gestionează aproximativ 1.200 de hectare din Parcul Național Călimani și întreaga rezervație „Tinov”.

În aceste rezervații sunt suprafețe în care ocolul silvic nu intervine cu lucrări silvice curente, cu lucrări de împăduriri sau de exploatări forestiere. Cu alte cuvinte, nu se execută niciun fel de lucrări, preocuparea ocolului silvic fiind de a menține și de a conserva sistemele existente, de a lăsa natura să își facă treaba, de a lăsa armonia să existe fără intervenția antropică.

„Sunt voci care spun că acum sunt tratate științifice complexe, un alt nivel legislativ, iar contribuția umană ar putea contribui în bine la aceste rezervații. Toate acestea însă țin de politicile forestiere ale unui stat. Pentru țara noastră, un procent de 20% dintr-o anumită suprafață este destul de benefic pentru a nu interveni. Conservarea acestor habitate ar reprezenta pentru viitor niște suprafețe martori, niște piloni care ar permite comparație vizuală și din punct de vedere științific, mult mai aprofundată între suprafețele afectate de factorul antropic și cele naturale 100%. Nu se intervine cu nimic, le păstrăm și le păzim contra incendiilor și furturilor de arbori. Ne bucurăm că le putem gestiona și avem șansa de a ne petrece timpul serviciului și timpul liber pe aceste suprafețe”, a declarat șeful Ocolului Silvic Dorna Candrenilor, Dinu Popescu.

Percepția oamenilor din jur în cazul exploatărilor pe care le fac ține de natura proprietăților. Persoanele fizice care au teren în acele zone, trebuie să respecte regimul de conservare. Ei trebuie să achite ocolului silvic o taxă de pază, să nu modifice nimic și să respecte statutul Parcului Național Călimani. Persoanele respective, chiar dacă nu obțin beneficii, în mod indirect, produc natură, oxigen, biodiversitate, cu alte cuvinte, un mediu mai bun pentru planeta noastră.

Există o prevedere în codul silvic care permite acordarea de subvenții. Subvenția se acordă  persoanelor fizice pentru că păstrează natura așa cum este, fără a interveni. În cazul statului, subvenționarea, finanțarea administrației parcurilor și a personalului aferent pentru pază, se face din veniturile Regiei Naționale.

Puterea financiară a Regiei Naționale permite finanțarea administrației parcurilor și a personalului care e aferent acestor suprafețe. Acest lucru este benefic pentru populație, deoarece crește turismul în aceste zone și contribuie la conservarea naturii.

„În cazul zonei de munte, împădurirea se face primăvara. Ca particularitate, suntem în zona în care molidul este la el acasă, se simte bine în această zonă, are o productivitate foarte ridicată și se regenerează natural. În proporție de 70% mergem pe regenerări naturale. Uneori intervenim cu tăieri, astfel încât în urmă să rămână pădure, deoarece acei puieți sunt mai riguroși iar calitatea arboretelor este mult mai bună. Restul de 30% intervenim în împăduriri din producția proprie. Anual se împăduresc integral aproximativ 60 de hectare ce sunt împădurite integral de ocol. Conform legislației în vigoare, o dată pe an sau o dată la doi ani, trebuiesc împădurite suprafețele pe care le identificăm ca fiind goale. În cadrul Ocolului Silvic Dorna Candrenilor nu există suprafețe goale care să nu fie împădurite, atât prin regenerare naturală, cât și prin plantație”, a mai declarat Dinu Popescu.

Parcul Național Călimani

Administrația Parcului Călimani este o entitate în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Pe firul râului Neagra se urcă spre cariera de sulf din Munții Călimani, zonă în care se poate vedea Rezervația Naturală „Zâmbru”. Parcul Național Călimani se întinde pe o suprafață de patru județe: Suceava, Mureș, Harghita și Bistrița.

„Beneficiem de o colaborare deosebită cu Direcția Silvică Suceava și cu ocoalele silvice care se află în perimetrul parcului național, respectiv Ocolul Silvic Dorna Candrenilor și Ocolul Silvic Vatra Dornei. Aceste ocoale, prin personalul pe care îl dispun ne ajută în realizarea obiectivelor de conservare și în supravegherea zonei care ne este arondată”, a declarat directorul Parcului Național Călimani, inginer Bîrlădeanu Basarab.

Parcul Național Călimani se întinde în treimea superioară a Munților Călimani, fapt care determină o accesibilitate destul de dificilă.

Ca așezare, putem descoperi cei „12 Apostoli”, Vârful Pietrosu, Vârful Rețitișu unde există și o stație meteo, existând posibilitatea de a rămâne peste noapte, și partea de Mureș, cu un relief mult mai accidentat, dar cu biodiversitate la un nivel foarte ridicat.

Ca arborete, se află în zona rășinoaselor, ce se întinde de la altitudinea de 1.100m până la 1.700m. Ca elemente de biodiversitate, foarte importante pentru Parcul Național Călimani sunt zâmbrul și jnepenișurile, care sunt o mantă de protecție a munților împotriva eroziunilor. De asemenea, există exemplare de Rhododendron, iar în perioada lunii mai, spre sfârșit, și începutului lunii iunie se poate observa un colorit roșu aprins pe crestele munților Călimani.

Ca faună, putem găsi exemplare de urs, cerb, lup sau râs. Pe lângă toate acestea găsim și multe exemplare de păsări. Cu excepția râului Neagra, care este un râu poluat, restul râurilor au și o faună acvatică, precum păstrăvul.

Munții Călimani prezintă o calderă (depresiune vulcanică), rezultat în urma prăbușirii vulcanului stins în urmă cu milioane de ani, fapt ce a determinat prezența crestelor foarte înalte și a unui relief foarte accidentat.

Unul din motivele pentru care este vizitat Parcul Național Călimani este și prezența carierei de sulf, care a fost închisă în anii `90, iar acum poate fi considerată o atracție, deoarece acum există o secțiune într-un munte vulcanic, iar așa ceva nu se găsește în multe locuri din Europa.

Deplasându-ne prin Parcul Călimani putem ajunge la Lacul Iezer, care este situat pe teritoriul județului Harghita. Acesta este un lac de baraj natural în care ne putem bucura de limpezimea apelor de munte.

„Despre cei care lucrează în Parcul Național Călimani vă pot spune că este o echipă tânără formată din 15 persoane care asigură administrarea unei arii protejate pe o suprafață de 25.000 de hectare. Totodată, avem trasee turistice marcate foarte bine cu ajutorul echipei Salvamont de la Consiliul Județean Suceava. Traseele au fost marcate în anii precedenți și se continuă cu împrospătarea și întreținerea marcajelor. An de an, echipele Salvamont patrulează pe aceste trasee turistice căutând să asigure un acces facil vizitatorilor”, a mai declarat Bîrlădeanu Basarab.