Odată cu adoptarea noii Legi nr. 331/2024 privind noul Cod silvic, România a făcut un pas semnificativ în direcția protejării pădurilor și a combaterii tăierilor ilegale. Promulgată de președintele României la 20 decembrie 2024, legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 7 din 9 ianuarie 2025. Această lege stabilește noi standarde pentru gestionarea durabilă a pădurilor, introducând măsuri digitale și sancțiuni dure pentru infracțiunile silvice.
Ce aduce nou Codul silvic?
Utilizarea tehnologiei în combaterea tăierilor ilegale
Noul cod stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor și tăierilor ilegale.
Administratorii de fond forestier vor instala sisteme de supraveghere video, pentru care termenul de stocare a imaginilor video va fi de minimum 3 luni. Autoritatea centrală pentru silvicultură va asigura conectarea sistemelor de monitorizare la sistemul informațional integrat pentru păduri.
Structurile de administrare de fond forestier care utilizează sisteme proprii de supraveghere video vor fi obligate să asigure accesul nemijlocit, în timp real, la aceste sisteme și accesul la informațiile stocate, la cererea Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale, a Gărzilor Forestiere, Poliției și Jandarmeriei.
Sancțiuni mai severe pentru infracțiunile silvice
Este reglementat:
– sistemul de sancțiuni penale și regimul măsurilor asiguratorii;
– confiscarea materialelor lemnoase și a mijlocului de transport;
– suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri;
– retragerea /rechemarea de pe piață a produselor obținute din lemn brut, rezultate din infracțiuni.
Sunt introduse noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.
Noul Cod Silvic reduce limita de la care pot fi confiscate materialele lemnoase transportate fără acte. În vechiul Cod Silvic, această limită era de 10 metri cubi, iar acum a fost stabilită la 5 metri cubi, cu o marjă de 20%.
Bunurile folosite pentru săvârșirea infracțiuni de transport fără acte, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă în mod obligatoriu în natură.
Definiția pădurii și regimul terenurilor forestiere
Redefinirea pădurii
Suprafața minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosință pădure, se dublează de la 0.25 ha la 0.5 ha.
Pădurea este redefinită conform FAO, definiție care este utilizată în toate statele europene.
Sunt considerate păduri, în sensul noului Cod silvic, terenurile din FFN cu o suprafață de cel puțin 0,5 hectare, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale de vegetație.
Sunt precizate, de asemenea, şi terenurile asimilate pădurilor şi sunt definite inclusiv pădurile primare, pădurile certificate, pădurile virgine, cvasi-virgine, pădurile urbane şi periurbane , mini-pădurile urbane precum şi pădurile cu rol socio-cultural.
Limitarea fragmentării suprafețelor din fondul forestier
De la data intrării în vigoare a noului Cod silvic, terenurile din FFN având categoria de folosință pădure nu mai pot fi dezmembrate ori dezlipite sub limita de 0,5 hectare, prin acte notariale de dezmembrare sau partaj.
Drepturile și obligațiile proprietarilor
Proprietarii de păduri până la 10 ha vor avea obligații diferite de cei cu suprafețe mai mari.
Se extinde suprafața unde sunt interzise tăieri la ras, în parcurile naturale și toate ariile naturale protejate din România.
Se introduce conceptul de „insule de îmbătrânire”, un mecanism prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menținerea biodiversității, vor fi protejate de tăieri.
Paza pădurii devine o obligație. Proprietarii vor avea posibilitatea să aleagă soluții alternative pentru protejarea pădurii, fie prin colaborarea cu firme specializate, fie prin organizarea unui sistem propriu de pază, conform unui regulament.
Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de până la 30 hectare, inclusiv vor avea dreptul de a beneficia gratuit de pază și serviciile silvice minimale.
Comunitățile care depind în mod critic de pădure, vor fi identificate și li se va acorda acces prioritar la resursele de lemn.
Comunități locale dependente critic de păduri sunt definite ca fiind acele comunități reprezentate de locuitorii unor localități ale căror necesități vitale de natură energetică, de realizare a unor produse sau de oferire a unor servicii sunt restricționate prin încadrarea pădurilor ce satisfăceau aceste necesități în zone cu restricții.
Încurajarea agrosilviculturii
Împădurirea terenurilor agricole degradate este considerată de utilitate publică și de interes național.
Se introduce termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. Terenurile agricole degradate proprietate privată care vor fi ameliorate prin împădurire vor constitui terenuri agricole cu folosință agrosilvică.
Proprietarii terenurilor agricole care înființează voluntar perdele forestiere de protecție vor putea opta pentru încadrarea perdelelor la terenuri cu destinație agricolă și folosință agrosilvică, fără includerea în Sistemul național al perdelelor forestiere de protecție și fără încadrarea în categoria de folosință pădure.
Dacă proprietarii terenurilor degradate private vor opta pentru includerea lor în Fondul Forestier Național al României – FFN, se va schimba incluisv categoria de folosință a terenului.
Monitorizarea unitară a sectorului silvic
Obligativitatea elaborării normelor metodologice
Noul cod impune elaborarea Normelor metodologice privind proveniența, trasabilitatea, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, gestionarea depozitelor și instalațiilor de prelucrare, precum și utilizarea lemnului pentru consum propriu, acestea urmând a fi aprobate prin hotărâre de Guvern la propunerea Autorității centrale pentru silvicultură.
Sistemul informațional integrat pentru păduri
Normele vor reglementa funcționarea Sistemului informațional integrat pentru păduri, incluzând gestionarea sustenabilă, trasabilitatea lemnului, due diligence pentru operatori, evaluarea riscurilor și accesul la informații publice. Se va putea folosi inclusiv inteligența artificială în supravegherea transporturilor de lemne. Proiectul pentru versiunea 3.0 SUMAL este disponibil pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor.
Registrul Forestier Național şi Consiliul Național pentru Silvicultură
Se înființează Registrul Forestier Național pentru evidența exploatațiilor forestiere, în care vor fi incluși toți proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice și monitorizarea implementării serviciilor silvice, precum și Consiliul Național pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.
Conflictele de interesele și incompatibilitățile pentru personalul domeniului silvic
Personalul silvic nu va putea avea un interes personal care influențează sau poate influența îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu imparțialitate. Interesele personale includ beneficii materiale sau de altă natură pentru sine, soț/soție, rudele și afinii până la gradul II.
Este interzis ca personalul silvic să fie implicat în conducerea, administrarea sau activitatea unei firme din domeniul silviculturii sau exploatării forestiere.
Incompatibilitatea se extinde și la soț/soție, rudele și afinii până la gradul II, dacă aceștia au relații comerciale cu instituțiile silvice unde este angajat personalul vizat.
Personalul silvic va fi obligat să depună declarații de avere și de interese anual, până la 15 iunie, pentru a preveni și verifica eventualele conflicte de interese.
Aceste măsuri urmăresc să prevină corupția, să reducă influențele externe.
Accesul pe terenurile din FFN
Nou cod silvic posibilitatea tuturor cetățenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară.
Accesul persoanelor, pedestru sau cu bicicleta, pe terenurile din FFN este liber și se realizează pe propria răspundere a acestora, fără a se produce prejudicii.
Accesul se restricționează de către administrator/proprietar pentru perioade limitate în zonele de risc la incendii, în zonele de risc în care se realizează lucrări de exploatare forestieră sau activități de vânătoare, în zonele de protecție strictă în care accesul persoanelor este interzis pentru considerente privind protecția mediului, cu excepția drumurilor forestiere excluse din aceste perimetre.
Accesul public în FFN cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracțiune animală este interzis.
Amenajamentul silvic
Modul de gestionare a FFN se reglementează prin amenajamente silvice. S-a creat posibilitatea de elaborare a amenajamentelor silvice cu reglementarea producției la nivel de arboret pentru terenurile între 10 şi 100 ha, dacă nu este posibilă reglementarea procesului de producție lemnoasă la nivel de gospodărie.
Unitățile administrativ teritoriale care dețin terenuri vegetație forestieră din afara FFN au posibilitatea de a angaja personal silvic care să realizeze lucrările siviculturale necesare.
Gestionarea durabilă a terenurilor din FFN
Sunt prevăzute Norme şi Ghiduri de bune practici pentru gestionarea durabilă a pădurilor şi indicatori de stare a pădurilor. Sunt reglementate, de asemenea, lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor și tratamentele silviculturale.
Proprietarilor de terenuri din FFN care vor beneficia de programe de formare a abilităților necesare gestionării pădurilor private.
Limitarea efectelor schimbărilor climatice şi conservarea biodiversității
Normele tehnice şi ghidul de bune practici vor cuprinde inclusiv măsuri specifice pentru consolidarea rezilienței pădurilor și creșterea contribuției acestora la limitarea efectelor schimbărilor climatice. Proprietarii pădurilor vor putea implementa măsuri de management silvic specifice creșterii cantității de dioxid de carbon sechestrat de arborete în pădurile pentru care există amenajament silvic valabil.
Noul Cod Silvic stabilește măsuri cu caracter obligatoriu care vor lua pentru conservarea sau, după caz, ameliorarea biodiversității pădurilor sub toate cele trei forme ale sale diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemică .
În același timp, este reglementată acordarea de compensații financiare de la bugetul de stat pentru restricțiile impuse și dezavantajele create prin conservarea biodiversității habitatelor forestiere.
Luna plantării arborilor
În perioada 15 martie – 15 aprilie a fiecărui an, Autoritatea va organiza „Luna plantării arborilor” în vederea promovării mijloacelor de limitare a efectelor schimbărilor climatice.
În această perioadă Autoritatea centrală pentru silvicultură, administratorii pădurilor proprietate publică a statului și ocoalele silvice de regim sunt obligate să desfășoare activități practice de realizare de plantații forestiere, întreținere și conducere a arboretelor.
„Luna plantării arborilor” se organizează cu participarea consiliilor județene, a prefecturilor, a primăriilor, a inspectoratelor școlare teritoriale, a instituțiilor confesionale, a unităților militare, precum și a altor instituții publice
Reglementări subsecvente și termene clare
Noua lege prevede menținerea legislației subsecvente actuale până la adoptarea noilor norme, conform noilor reglementări.
Guvernul are la dispoziție 90 de zile pentru a aproba Regulamentul de organizare și funcționare al Romsilva.
În termen de doi ani, Autoritatea Centrală pentru Silvicultură va elabora norme tehnice pentru pădurile cu rol social și cele ce necesită conservare activă, inclusiv pentru centurile verzi din jurul orașelor.
De asemenea, în aceeași perioadă, va fi adoptată metodologia pentru crearea acestor centuri verzi, iar Consiliul Județean Ilfov, alături de Primăria Generală a Municipiului București, va dezvolta un plan de management pentru pădurile din această zonă, în consultare cu toți actorii implicați.
Aceste măsuri reflectă o viziune integrată asupra protecției și gestionării sustenabile a pădurilor din România, cu accent pe conservarea biodiversității și reducerea impactului schimbărilor climatice, relatează legestart.ro.
Lasa un raspuns