Duminică, 31 iulie, Muzeul de Istorie al Bucovinei își va redeschide porțile pentru publicul sucevean și nu numai. Muzeul va fi redeschis în prezența ministrului Culturii, Corina Șuteu și a ministrului delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor, a declarat președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur.

Totodată, președintele CJ a menționat pe scurt investițiile ce au fost realizate la Muzeul de Istorie. Una din schimbările majore o reprezintă suprafața de expunere, care a crescut de la 3.000 de mp2 la 7.500 de mp2.

„Muzeul de Istorie găzduiește peste 300 de mii de obiecte, fiind astfel unul din marele muzee ale României. După restaurare, acesta devine singurul din România cu depozite de tezaur și singurul muzeu cu vitrine climatizate. De asemenea, este unic în România deoarece tratează istoria zonei din paleolitic, inclusiv perioada comunistă până în anul 1989”, a subliniat președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur.

Acesta a mai menționat că Muzeul de Istorie are acum mai multe spații cu activități pentru public și pentru expoziții temporare, săli de conferință și spectacole, sală multimedia și terase.

muzeul de istorie v2Expoziția permanentă are un proiect tematic ce a fost propus de Muzeul Bucovinei și se axează pe istoria zonei, din Evul Mediu către perioada Bucovinei și a comunismului, fiind inclusă istoria zonală până în anul 1989. În Sala Tronului au fost menținute câteva personaje vechi, însă au fost adăugate și unele noi. În mansardă se regăsește cel mai important spațiu de expoziție temporară.

În luna martie 2014 a fost semnat proiectul de modernizare a Muzeului de Istorie de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, proiect în valoare de 60.67 milioane lei, din care 42.67 milioane lei din contribuția Uniunii Europene.

 

Scurt istoric al Muzeului de Istorie din Suceava

Iniţiativa celor câţiva suceveni de a înfiinţa o societate cu scopul de a păstra şi valorifica pentru public vestigiile istorice ale oraşului a avut câţiva paşi premergători, până în momentul în care sucevenii au realizat importanţa păstrării identităţii lor culturale, dar şi a vestigiilor găsite în oraş. În încercarea de a opri degradarea continuă a ruinelor Cetăţii de Scaun, de unde se lua piatră pentru construcţiile din oraş, în anul 1887 primăria va lua hotărârea de a interzice distrugerea zidurilor şi păşunatul în apropierea monumentului, introducându-se şi amenzi severe.

Necesitatea apariţiei unui muzeu la Suceava, urmându-le pe cele deschise la Siret şi Cernăuţi, a apărut mai ales după ce au început lucrările de degajare a ruinelor Cetăţii de Scaun a Sucevei de către arhitectul Carl Romstorfer.

Pentru a împiedica dispersarea materialelor descoperite la Suceava în muzeele din imperiu sau mutarea lor la Muzeul regional de la Cernăuţi, recent înfiinţat, la propunerea profesorului Iosef Fleişer s-a solicitat autorităţilor înfiinţarea unui muzeu local ca şi sucursală a celui de la Cernăuţi.

La 7 noiembrie 1899, Dieta Bucovinei aprobă statutele Societăţii „Muzeul” a cărui rol declarat era acela de a servi la cunoaşterea ţării din punct de vedere arheologic, istoric, artistic, etnografic şi de ştiinţele naturii.

Prezidată de Franz von Des Loges, la acea dată primar al oraşului Suceava, în ziua de 4 ianuarie 1900 este convocată o adunare de constituire a Societăţii „Muzeul”.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.