Poezii, jucării, desene pentru copii

„Luminiţa Tonolla e un copil mare. Se joacă, râde și se bucură de copilăria ei prelungită, neînvățând să îmbătrânească și neuitând cum e să fii duios. A învățat să scrie și să deseneze pentru că aşa a simţit ea că poate să spună lumii întregi cât e de frumos să fii copil. E atâta puritate și atâta lipsă de teatralitate în aceste poezii încât par a fi scrise de tine, cititorule. Ea a reuşit să fie ochiul fiecărui copil care a văzut primii fulgi, care a văzut primele animale domestice, primii fluturi și primele zâmbete. Poeziile Luminiţei sunt luminoase și candide, făcând acea legătură între ochi și suflet, proprie fiecărui copil și întreruptă uneori doar de ridurile maturităţii. Luminiţa a reuşit performanța să nu aibă vârstă în aceste poezii. Este în grupa mare și încă se joacă de-a Albă ca Zăpada și cei şapte pitici și încă mai plânge când zmeul cel rău o răpeşte pe Ileana Cosînzeana”, declară Sorin Poclitaru.