Autoritățile locale dintr-o comună botoșăneană au găsit o metodă inedită de a împăduri zona. Pentru a stopa alunecările de teren au fost amenajate peste 60 de hectare cu puieți. Majoritatea au fost plantați de asistații social care, în schimbul orelor de muncă în folosul comunităţii, trebuiau să aducă copaci şi să-i planteze.
Comuna George Enescu din judeţul Botoşani a fost una dintre unităţile teritoriale din România care a fost înfiinţată pe vremea comunismului şi care nu avea în administrare nici măcar un pâlc de pădure. Practic, pe dealurile şi câmpurile de la George Enescu, de aproape 100 de ani nu a mai crescut niciun copac. Singurele zone împădurite au fost defrişate în perioada interbelică pentru a fi create câmpuri agricole. Din aceată cauză, alunecările de teren sunt cea mai mare problemă a autorităţilor locale. Nici măcar un drum care leagă satele comunei nu poate fi reabilitat din cauza alunecărilor masive de teren.
Tocmai de aceea încă de acum 10 ani edilul comunei, Angela Toma, primar de la sfârşitul anilor 90 şi până în prezent, a decis să împădurească masiv comuna. Fără prea multe resurse financiare, a apelat la o idee inedită şi a reuşit până în 2019 să planteze în comună o adevărată pădure, întinsă pe aproximativ 60 de hectare.
„Nu aveam vegetaţie, iar terenul efectiv se surpa. Nici măcar drumurile nu le puteam repara din cauza alunecărilor de teren. A trebuit să apelăm la toate măsurile posibile şi cât mai accesibile financiar”, spune Angela Toma.
Comuna împădurită de asistaţii social Ideea împăduririi comunei George Enescu s-a născut în anul 2006. Angela Toma, edilul comunei, spune că se confrunta cu alunecări severe de teren şi că inclusiv drumurile riscau să se distrugă complet.
„Noi mereu am avut această problemă. Comuna nu avea suprafeţele de pădure de care se bucură comunele vecine. Din această cauză alunecările de teren deveneau tot mai grave. Drumul Dorohoi-Havârna care trece prin comună era tot mai afectat de aceste alunecări de teren. De altfel a şi rămas neasfaltat tocmai fiindcă este nevoie de lucrări foarte costisitoare, foarte ample, din cauza alunecărilor de teren”, a spus Angela Toma.
Totodată autorităţile locale spun că din cauza lipsei pădurii seceta bântuie aproape anual comuna.
În aceste condiţii, edilul comunei s-a gândit la un plan de împădurire a comunei. Cea mai mare problemă era lipsa unui buget consistent care să o ajute să facă plantări cu firme profesioniste şi cu arbori obţinuţi prin licitaţii sau alte achiziţii costisitoare. Atunci s-a gândit să folosească asistaţii, cei de la legea 416, a venitului minim garantat. „La început am obţinut copaci de la Ocolul Silvic. Unii îi plăteam, alţii îi primeam subvenţionaţi. În primii ani nici nu prea ajungeam eu să primesc acei puieţi, că eram primul sosit, primul servit. Abia după 2004 am reuşit să achiziţionez 10.000 de puieţi de la ocolul silvic. În trei ani am reuşit să plantăm cam 6 hectare”, a mai spus edilul comunei. Copacii erau plantați în mare parte cu cei de la ajutor social.
Împădurirea mergea însă într-un ritm prea lent pentru problemele cu care se confrunta comuna.
„Aveam nevoie repede de copaci să fixeze solul. Era o situaţie aparte“, adaugă edilul. Zece copaci, o zi de muncă scutită Autorităţile locale au conceput un sistem prin care să se împădurească rapid versantul de la marginea drumului Dorohoi-Havârna, cel mai afectat de alunecările de teren. Asistaţii au primit oferta de a-şi răscumpăra orele de muncă în folosul comunităţii, fără de care era tăiaţi de la orice formă de ajutor, cu arbori. Mai precis, oamenii aduceau copaci, îi plantau în zonele precizate de autorităţi şi erau scutiţi de alte munci. ”Îi puneam pe cei de la ajutorul social să aducă puieţi de salcâm şi să-i planteze. La un mănunchi de zece puieţi primeau o zi scutire de la munca în folosul comunităţii. Bineîneţeles trebuiau să-i şi planteze”, spune edilul.
Totodată munca era supravegheată, iar copacii – controlaţi pentru a fi din acelaşi soi, adică salcâm. Localnicii spun că au făcut rost de copaci de unde au putut pentru a se scuti de orele de muncă. Unii îi aducea din grădinile proprii, iar pe alţii, de la vecinii mai darnici. „Aduceam de acasă copacii. Îi scoteam de prin grădini şi îi aduceam pe versant să nu fugă pământul la vale. Vin mulţi oameni la aşa ceva. Sunt şi voluntari şi de la ajutorul social. Era avantajos cu acele scutiri de zile, că aici la plantat era mai frumos, eram mulţi, mai schimbam o vorbă”, spune Daniel Burduj, un localnic care a participat la aceste campanii de împădurire. În total asistaţii social au plantat peste 25.000 de puieţi în 3 ani. Tot aceştia i-au îngrijit regulat.
În același timp, edilul comunei a accesat şi un proiect naţional de împădurire reuşind să amenajeze patru loturi de pădure în regiunile cele mai afectate.
„A apărut o ordonanţă prin care Guvernul subvenţiona lucrări de împădurire a terenurilor degradate. Şi atunci noi am aprobat în Consiliul Local împădurirea a peste 50 de hectare în patru zone din comună, cele mai grav afectate”, spune Angela Toma.
După împădurirea masivă prin program guvernamental s-a ajuns la situaţia ca, dintr-o comună fără niciun petic de pădure, comuna George Enescu să aibă peste 60 de hectare de teren împădurit, cu arbori tineri care evoluează de la an la an. În fiecare an se plantează, cu ajutorul asistaţilor social, în completarea suprafeţelor împădurite pentru a fi extinse şi îndesite.
Tăierea copacilor este tabu la George Enescu. „Aici nimeni nu se gândeşte măcar să taie un copac. Nici nu-şi pune problema. Pentru foc sunt atâta de folosit, se cumpără lemne din vecini, dar de aici nu. Aici se plantează, nu se taie“, spune Daniel Burduj. Autoritățile locale spun că de la plantarea pădurii aerul este din ce în ce mai bun la George Enescu, iar ploile, tot mai dese. Pe viitor, autoritățile locale speră să aibă patru păduri în toată regula pe suprafaţa comunei.
Sursa: Info Știri
Lasa un raspuns