Tăriceanu a anunţat în luna ianuarie depunerea unui proiect de lege prin care preşedintele României şi ministrul Justiţiei să nu mai facă numirile-cheie din justiţie, cum ar fi pentru funcţiile de preşedinte ÎCCJ, procuror general, procuror şef al DNA, procuror şef al DIICOT.
„Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, să scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM pentru procurori şi ÎCCJ pentru judecătorii Înaltei Curţi să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii”, a declarat Tăriceanu în cadrul unei conferinţe de presă în care şi-a prezentat intenţiile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
„Propunerea pe care o fac este ca aceste numiri să ţină numai de ÎCCJ. Cu alte cuvine, ÎCCJ îşi alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie din afară preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, ei se aleg de către membrii Curţii”, a spus preşedintele Senatului.
Tăriceanu a propus ca procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţiei ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora să fie numiţi de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani.
Senatul este camera decizională în cazul acestui proiect.
Lasa un raspuns