România rămâne unul dintre statele care se află sub media europeană la majoritatea indicatorilor-cheie din domeniul Educației. Datele din Monitorul Educației și Formării, publicate anual de Comisia Europeană arată un slab progres față de anul 2009 în unele sectoare ale educației, în timp ce în altele înregistrăm chiar un regres. Datele mai arată că țara noastră se află în continuare departe de țintele de educație europene.
Lipsa educației, o problemă fundamentală a românilor
Părăsirea timpurie a școlii (18-24 ani) indică un procentaj de 15.4% pentru tinerii români, comparativ cu o medie UE de 10.2%, iar ponderea absolvenților de studii superioare (30-34 ani) este 25.8% pentru România, media la nivel european fiind 40.3%.
Foarte îngrijorător e că 40,8% dintre tinerii cu vârsta de 15 au un nivel scăzut de cunoștințe la capitolul “citit”, față de doar 22,5%, media UE. Nici la capitolele “matematică” nu stăm bine în acest caz. Aproape jumătate dintre tinerii cu vârsta de 15 ani (46,6%), având un nivel scăzut de cunoștințe, comparativ cu media UE de doar 22,9%.
O altă problemă fundamentală ține de cheltuielile guvernului, mai exact de investiția statului în educație. Autoritățile din România investesc doar 3,2% din PIB în educație, în timp ce alte state oferă mult mai mult. Media Uniunii Europene la acest capitol este de 4,6% din PIB.
În ciuda faptului că s-au depus eforturi în ultimii ani pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de educație, Comisia avertiza țara noastră că este necesară sporirea competențelor digitale ale cadrelor didactice, ale formatorilor și ale elevilor și este nevoie de o dotare mai bună a școlilor cu echipamente digitale. Totodată, avertiza Comisia, un procent mare de tineri au niveluri inadecvate de competențe de bază. Asigurarea calității și relevanței pentru piața forței de muncă a sistemului de educație și formare reprezintă în continuare o provocare esențială.
Lipsa competențelor digitale ale cadrelor didactice nu a fost niciodată mai evidentă ca în timpul epidemiei de Covid-19, atunci când cursurile s-au desfășurat preponderent online. O bună parte dintre profesori și elevi nu știau cum să acceseze platformele de învățare online, iar lucrul acesta a contribuit la dificultatea organizării cursurilor în regim online.
Infrastructura digitală nu este dezvoltată suficient nici în școli. Comparativ cu media UE, mult mai puține școli sunt extrem de bine dotate și conectate din punct de vedere digital. Doar 14 % dintre elevii români în învățământul primar (media UE: 35 %), 16 % în învățământul secundar inferior (media UE: 52 %) și 31 % în învățământul secundar superior (media UE: 72 %) studiază în astfel de școli.
Totodată, procentul elevilor cu un nivel scăzut de cunoștințe la citire, matematică și știință este foarte mare și situația nu s-a îmbunătățit. Testele PISA din 2018 indică faptul că 40,8 % dintre elevii români de 15 ani au avut dificultăți serioase de înțelegere a textelor cu o lungime și complexitate moderate sau a materialelor cu care nu erau familiarizați. Lucrul acesta este deosebit de îngrijorător pentru că vorbim așadar despre texte de o complexitate moderată care nu au fost înțelese de aproape jumătate dintre elevi. La fel de grav e că aproape jumătate dintre elevii de 15 ani (43,9%, aproape dublu față de media UE de 22,7%) nu au nici măcar un nivel de cunoștințe de bază în domeniul științei.
Evident, elevii care vin din medii defavorizate au rezultatele mai scăzute decât media națională. La evaluarea națională din anul 2020 de la sfârșitul clasei a 8a, 24 % dintre candidați nu au obținut nota minimă de 5, dintre aceștia, 15 % proveneau din zonele urbane și 38 % din zonele rurale.
Educația românilor continuă să fie din păcate o problemă majoră pentru țara noastră. Din păcate, România continuă să fie cu mult sub media UE la indicatorii-cheie din educație.
Lasa un raspuns