„Din punct de vedere al vegetației, ne situăm în etajul amestecului de rășinoase cu fag ce ocupă aproximativ 70% din suprafață, iar restul de 30% este alcătuit din etajul molidișurilor pure. De aici provine și marea instabilitate a pădurilor din zonă, deoarece aici întâlnim des rupturi și căzături din cauza fenomenelor naturale, precum vânt și zăpadă, aceștia fiind factori destabilizatori. La nivelul ocolului, avem o posibilitate de aproximativ 65.000 de metri cubi care se pot recolta anual. Din acest volum, 40.000 de metri cubi sunt produse principale. Promovăm foarte mult, pe spațiile mari, regenerările naturale și în aceste condiții, asigurăm și o rezolvare a stabilității pădurii. Tipul natural de pădure din zonă a fost format dintr-un amestec de molid, brad și fag în proporții aproximativ egale. Acum, dacă ne uităm, găsim fagul și bradul doar în proporție de 15%. Acestea au scăzut foarte mult în detrimentul molidului, deoarece pe vremea austro-ungarilor s-a dorit foarte mult extinderea culturilor de molid. De aici s-a format și stabilitatea redusă a acestui arborete”, a declarat șeful Ocolului Silvic Moldovița, Georgel Zlei.
Cele două arii naturale, aurul verde păstrat cu sfințenie
La nivelul Ocolului Silvic Moldovița există și două arii naturale, în speță Pădurea Loben și Pădurea Seculară Roșoșa. Aceste două rezervații au fost identificate și amplasate în aceste zone tocmai pentru conservarea atât a genofondului cât și a ecofondului, pentru a lăsa generațiilor viitoare pădurea așa cum a crescut ea din antichitate.
În rezervația Loben se află o zonă de amestec de rășinoase cu fag, iar la Roșoșa se află o zonă a molidișurilor care se conservă foarte bine.
Suprafața acestor rezervații este de aproximativ de 800 de hectare, în care nu se desfășoară niciun fel de lucrare silvică, nici de protecție sau de plantare. Aici totul se conservă natural, se dezvoltă pădurea așa cum e lăsată de la bunul Dumnezeu.
În ceea ce privește fauna, totul decurge natural, Ocolul Silvic Moldovița neavând acțiuni de vânătoare. În aceste zone vom găsi urși, râși, porci mistreți, cerbi, căprioare.
La început a fost o problemă în aria Loben, deoarece este aproape de locuitori, iar în acea zonă existau zone pășunabile în aceste zone protejate. Însă, după ce au conștientizat importanța acestor rezervații, și-au modificat simțitor comportamentul, iar acum se bucură de existența acestor arii protejate din zonă.
„Loben”
Rezervația Naturală „Loben” a fost înființată în anul 2006 ca urmare a demersurilor realizate de Balabașciuc Casian, șeful Ocolului Silvic Moldovița din acea vreme. Din acel timp nu s-a mai intervenit cu absolut nimic în această zonă. Locurile de aici cuprindeau poieni în care se cosea foarte mult înainte, dar astăzi, iată că, pădurea și-a făcut prezența și a pătruns cât mai mult în această poiană în ultimii ani, făcând ca aceasta să dispară.
„Sunt uimit de echilibrul care este în zonă, chiar dacă au fost arbori doborâți, pădurea a avut puterea de a se regenera. Bănuiesc că și fondul genetic a contribuit foarte mult, deoarece a trecut prin atâtea războaie, tăieri și tot felul de acțiuni, iar gândacii de scoarță nu au reușit să pătrundă și să distrugă acest echilibru, și avem impresia că pădurea renaște tot mai mult. Nici nu ne putem închipui ce putere are și ce stare de spirit transmit acești copaci, care avem impresia că se întind singuri. În această rezervație avem plante protejate de lege, precum Gențiana și Bulbucii de Munte. Acestea sunt plante extraordinare care trebuiesc protejate. Oamenii nu cunosc importanța lor, pentru că dacă ar ști, ar face mai multă publicitate și ar veni să le culeagă, de aceea consider că e mai bine să nu se știe de ele. Sunt plante care înfrumusețează zona, în special pe timpul verii, deoarece este o priveliște extraordinară”, a declarat șeful Ocolului Silvic Moldovița, Georgel Zlei.
„Roșoșa”
A doua rezervație din cadrul Ocolului Silvic Moldovița, Rezervația Naturală „Roșoșa”, a fost constituită tot în anul 2006, la fel ca și Rezervația „Loben”, la inițiativa șefului de ocol silvic din acea perioadă.
Această rezervație conservă biodiversitatea arboretelor din zonă, care sunt de o reală calitate și care sunt cunoscute în toată Europa ca fiind cele mai valoroase arborete de molid din zonă.
Aici este o zonă cu grohotișuri, în care molidul a crescut în condiții destul de grele. Este o zonă care dă un lemn de calitate, un lemn care poate fi folosit în foarte multe domenii, precum lemn de rezonanță sau cherestea de înaltă calitate.
Chiar dacă este veche doar de 10 ani, aici pădurea începe să își croiască drumul ei, prin regenerări naturale, fără a mai avea nevoie de sprijinul nostru. Vin generații noi și este un echilibru care se menține și care sperăm să ne îndreptăm spre o gestionare durabilă a pădurii.
Din nefericire, sunt multe reticențe din partea crescătorilor de animale din zonă și a locuitorilor de aici, deoarece pentru ei este singura cale de acces, celelalte fiind mai grele și mult mai ocolitoare. Cu toate acestea, oamenii respectă inițiativa și termenul acesta de „rezervație”. Sunt oameni care au trăit în pădure, trăiesc din ceea ce produce pădurea și lor li se pare că au o avere pentru viitor, deoarece doresc a le arăta copiilor copiilor lor ceea ce a fost și ce trebuie să fie în continuare și ceea ce înseamnă pădure naturală și ce poate face natura fără a fi dirijată.
„Avem zone în care se fac lucrări și consider că vor fi foarte curioși cei care vor vedea peste 40 – 50 de ani pădurea și atunci vor face diferența, prin modul în care silvicultorii au condus la creșterea pădurii și felul în care a făcut-o natura și a dus-o mai departe”, mai subliniază Zlei.
Reîmpădurirea
La nivelul Ocolului Silvic Moldovița există și o suprafață de 2,9 hectare de pepiniere silvice, în care se produc puieți pentru plantat, care sunt utili pentru ocol, dar și pentru celelalte ocoale silvice din zonă.
„De asemenea, producem peste 2.5 milioane de puieți anual, din care se recoltează pentru reîmpăduriri, ținând cont de anii trecuți, între 500.000 și 700.000 de puieți.
La nivelul ocolului reîmpădurim anual suprafețe mari, între 60-80 de hectare cu aproape 5.000 de puieți. Restul de puieți le dăm ocoalelor din direcție ori acolo unde sunt necesari. La fel ca și în anii trecuți, și în acest an avem cereri de la persoane fizice care vin și cumpără puieți din cadrul ocolului. Anul acesta avem o suprafață de 8 hectare ce cuprind în total 32.000 de puieți, destinate persoanelor fizice pentru suprafețele unde sunt proprietari. La nivelul ocolului deținem și două solare unde se produc puieți de rășinoase, puieți care apoi se ridică în pepinierile noastre. Totodată, în pepinieră folosim și semănături directe la molid. Aceștia se țin aici 3-4 ani, după care se recoltează și se scot în șantierele de împădurit. Deplasarea puietului din pepinieră spre șantier se realizează prin depozitarea lor în ghețare, ce sunt folosite ca un fel de frigider, unde puieții se păstrează pentru a nu intra vegetație. În acei ghețari se bagă un strat de zăpadă sau se dă apă, se îngheață, se pune un strat de rumeguș sau paie și se formează un strat destul de gros de gheață pe care sunt așezați puieții. Astfel, au și umiditatea necesară și nu se deshidratează. De asemenea, aceștia au temperatura necesară pentru a nu intra în vegetație. Înainte de a se transporta din pepiniere spre ghețare, puieții sunt tratați împotriva dăunătorilor, în principal împotriva rosăturilor de hylobius. Puieții sunt tratați cu anumite substanțe permise de lege și de certificarea pădurilor, iar în acest fel sunt protejați de dăunători”, a mai declarat șeful de ocol.
Tot la acest ocol există și de 42 de persoane angajate, din care 10 sunt muncitori direct productivi, în două grupuri: 6 sunt în grupa de exploatări forestiere, iar 4 sunt în grupa de lucrări silvice. Grupa de exploatare este echipată cu un tractor articular și unul mic, și exploatează anul 6.507 metri cubi. Muncitorii din grupul lucrărilor silvice lucrează la împădurire, la pepiniere, acolo unde este necesară intervenția lor, și unde nu sunt acoperite lucrările cu contracte de prestări servicii.
„Tradus” destul de aproximativ interviul !
Acest domn a distrus multe vieti. Ar trebui sa i se restrictioneze accesul la ciocanele de marcat pentru ca este un artizan al taierilor ilegale din zona. Ariile protejate si acest domn nu au nimic in comun.