Potrivit unei investigaţii publicate, luni, de RISE Project, cea mai mare parte a proprietăților imobiliare deținute de familia Iohannis şi-ar avea originea într-o retrocedare imobiliară întemeiată pe acte false.
Cercetați penal la mijlocul anilor 2000 (în dosarul penal deschis în urma acestei fraude), soții Iohannis nu au fost niciodată trimiși în judecată.
Unul dintre bunurile obținute prin această acțiune de retrocedare (aflat astăzi în coproprietatea soților Klaus şi Carmen Iohannis) este un spațiu comercial situat în zona ultracentrală a Sibiului. În ultimii 14 ani, cei doi au câștigat peste 300.000 de euro din închirierea acestui spațiu comercial, potrivit contractelor de chirie obținute de RISE Project de la Registrul Comerțului. Acești bani au reprezentat principala sursă de venit a celor doi. Trei dintre cele șase imobile consemnate în declarația de avere a actualului preşedinte au fost cumpărate cu banii proveniți din închirierea acestui spațiu comercial.
Dreptul de proprietate pe care soții Iohannis îl au asupra acestui spațiu comercial face obiectul unui proces început acum 13 ani şi aflat încă pe rolul instanţei, următorul termen de judecată fiind programat pentru nu mai târziu decât 3 septembrie.
RISE Project susţinbe că evoluția acestei afaceri judiciare („care a presupus un testament neautentic, două adeverințe de stare civilă false, reinventarea unui arbore genealogic, un document notarial încheiat prin fraudă, o tranzacție imobiliară semnată la un preț simbolic, procese civile interminabile și un dosar penal dispărut în neant”) ar putea oferi răspunsul la întrebarea legată de felul în care președintele României a ajuns să dețină șase proprietăți imobiliare în Sibiu.
De cealaltă parte, Klaus Iohannis nu a dorit să discute cu RISE Project în timpul documentării investigaţiei.
În alt material publicat, tot luni, de RISE Project (şi care, de asemenea, nu beneficiază de punctul de vedere al şefului statului sau al Administraţiei Prezidenţiale), este vorba despre o diferență de 115.000 de euro dintre veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declarațiile de avere, în perioada 2005-2008, și sumele prezente în contractele pe care politicianul le-a semnat pentru închirierea proprietăților sale imobiliare.
Chiar dacă Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a anchetat pe Klaus Iohannis în trei cazuri (referitor la eventualele poziții de incompatibilitate sau la posibilele conflictele de interese în care acesta s-ar fi găsit, în perioada în care era primar al Sibiului), instituţia nu a finalizat vreodată o anchetă care să aibă ca subiect averea actualului șef al statului, susţin autorii articolului.
Lasa un raspuns