Senatorul PSD Virginel Iordache a prezentat miercuri, 12 decembrie, în Plenul Senatului României, declarația politică cu tema „Președinția Consiliului UE ,un examen de maturitate politică pentru România”, potrivit căreia țara noastră va trebui să demonstreze progresul realizat în cei 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, dar și să dea dovadă de o veritabilă expertiză în problemele europene.
Redăm în continuare declarația integrală a senatorului Virginel Iordache:
„Începând cu luna Ianuarie, România va da un examen de maturitate în ceea ce privește politica externă. Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru politica românească un moment de adevăr, când putem demonstra celorlalte state din spațiul comunitar că suntem niște parteneri serioși, bine pregătiți, care și-au înțeles pe deplin rolul avut în cadrul U. E, care au viziune și discernământ cu privire la viitorul comun european.
După cum bine știm, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene vine într-un moment important pentru viitorul proiectului comunitar. De aceea, programul de lucru al Preşedinţiei va avea în prim-plan cetățeanul, eforturile noastre urmând să se concentreze cu precădere pe dosarele cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor spațiului comunitar.
România preia Președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019, la care se adaugă cele 257 de dosare legislative rămase în negocieri de la președinția austriacă.
În acest context, țării noastre îi revine responsabilitatea importantă de a contribui, prin temele prioritare pe care le va aduce în dezbatere, la consolidarea unităţii Uniunii, un ideal care trebuie urmărit cu consecvență. De altfel, prin exercitarea rolului de mediator imparțial, dar și de facilitator de consens, România va căuta să asigure coeziunea statelor membre în fața provocărilor curente dar și a nevoii de a redefini, împreună, viitorul Uniunii Europene.
Acest efort, la care țara noastră este gata să se angajeze, are ca obiectiv creșterea credibilității Uniunii în ochii cetățenilor europeni, apropierea acestora de procesul decizional de la Bruxelles și, implicit, eficientizarea funcționării proiectului european.
Însuși Jean Claude Juncker recunoaște că „România are în față atribuții extraordinar de dificile. (…) Avem încă 257 de propuneri legislative care sunt pe masa co-legiuitorilor. Președinția austriacă va finaliza mai multe dosare, dar o să rămână mult de lucru președinției române într-o perioadă foarte scurtă pentru că Parlamentul European va înceta activitățile în luna aprilie. Rămân cam patru luni utile președinției române, dar am văzut astăzi cât de bine pregătiți sunt miniștrii în domeniile lor și sunt convins că România va reuși să finalizeze un număr mare de propuneri care sunt încă pe masa de lucru a Parlamentului și a Consiliului” și tot el continuă, cu referire la țara noastră „Guvernul român este bine pregătit pentru președinție. La 1 ianuarie 2019, România va fi fost membră a Uniunii Europene de 12 ani. (…) Fără România, Uniunea Europeană nu ar fi completă. Astăzi este completă pentru că după decenii de separare artificială, România este ancorată pentru totdeauna în această familie europeană. Președinția română o să aibă loc într-un moment crucial al devenirii europene. În timpul președinției române, la 29 martie 2019, Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană. Este o dată tristă, însă România va ști să gestioneze urmările Brexitului în modul cel mai bun”, a spus Juncker.
Concret, Președinția are rolul de a coordona toate grupurile de lucru din cadrul Consiliului, dar și de a asigura un dialog eficace între Consiliu, Parlamentul European și Comisia Europeană. Mai mult, Președinția ar trebui să adopte o poziție neutră în negocieri, evitând ca interesele naționale să depășească prioritățile Uniunii. De asemenea, țara care deține Președinția timp de cele 6 luni are oportunitatea de a își face cunoscute tradițiile, cultura și specificul național.
Pentru România, a deține Președinția Consiliului UE în ianuarie 2019 reprezintă o oportunitate, dar și o responsabilitate semnificativă.
Numărându-se printre statele membre considerate „noi”, România va trebui să demonstreze progresul realizat în cei 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, dar și să dea dovadă de o veritabilă expertiză în problemele europene. În acești ani țara noastră a suferit schimbări majore, atât ca stat, dar și ca societate. România numără printre cei mai mulți cetățeni cu o atitudine pro-europeană, ceea ce reprezintă un avantaj clar comparativ cu alte state în care euroscepticismul ia amploare. Mai mult, 2019 va fi anul în care Marea Britanie va înceta să se numere printre cele 28 de State membre UE. Iar Consiliul, împreună cu cetățenii Uniunii și Statele membre vor fi nevoiți să se adapteze la această realitate și s-o gestioneze.
Cu această ocazie, România va avea posibilitatea de a întări imaginea țării în U.E, prin punerea în practică de idei și demonstrarea expertizei în privința Uniunii Europene și a politicilor cheie. Mai mult, eroziunea sentimentului pro-european în statele aflate în vecinătatea est-europeană poate fi contrabalansat printr-o Președinție dinamică și vizibil pro-europeană.
Pentru țara noastră, deținerea Președinției Consiliului UE reprezintă o oportunitatea de a-și face simțită vocea și potențialul în domenii cheie prin punerea în practică a expertizei acumulate în ultimii 12 ani de la aderare. Pe lângă acestea, poziția geografică a țării noastre reprezintă un rol strategic în menținerea siguranței în zona estică a Europei, și aici mă refer la situația din Ucraina și Republica Moldova, care reprezintă un potențial pentru România de a-și intensifica activitățile diplomatice pentru a facilita dialogul între UE și țările din vecinătatea estică.
După cum bine știm, ne aflăm într-un moment crucial în istoria continentului nostru. În ultimii ani, Europa a avut de înfruntat mai multe crize de natură economică, financiară și politică. Cu toate acestea, am convingerea că istoricii viitorului vor afirma că aceste crize au avut un rol catalizator, determinând Europa și europenii să își pună următoarele întrebări cheie: Ce Europă dorim să avem în viitor? Ce ar trebui să facă aceasta? Și cum?
Prin preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, România are șansa de a creiona răspunsuri credibile la aceste întrebări, contribuind la conturarea unui viitor comunitar mai bun, unde vom pune în prim-plan omul și nu interesele politicianiste sau de grup. În acest sens, sunt de acord cu Comisarul pentru Politica Regională al Comisiei Europene, românca Corina Crețu, care, referindu-se la deceniul ce va urma, a afirmat că „trebuie să ținem minte un aspect de mare preț: datoria noastră de a fi cât mai aproape de nevoile tuturor europenilor. Și de a ne asigura că fiecare, oriunde locuiește, se poate bucura concret de beneficiile legate de Uniune și de acces la aceleași oportunități. Politica de coeziune este tot ce are mai bun de oferit Europa – o Europă căreia îi pasă și care construiește un viitor mai bun pentru copiii săi.”
Am convingerea fermă că România se va achita de această sarcină cu brio și că în ciuda bețelor în roate care ni se tot pun, în ciuda previziunilor sumbre cu privire la capacitatea Guvernului Român de a gestiona această Președinție, la finalul mandatului vom sta cu fruntea sus, mândri că am contribuit la apropierea Uniunii Europene de interesele oamenilor de rând!”
Lasa un raspuns