UDMR aruncă o adevărată BOMBĂ: prevederile din proiectul de autonomie

Este primul document scris, oficial asumat de UDMR, care propune o formă radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri și cu instituții proprii pentru așa numitul Ținut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat în stat.O bună parte din instituțiile gândite în cele 100 de articole ale proiectului ar putea fi acceptate într-un proiect mai larg de regionalizare, însă o serie de prevederi au în vedere criteriul pur etnic. Acest aspect subminează prezumția de bună credință a discuției despre autonomie inițiată de UDMR. Dacă proiectul de autonomie va fi prezentat fără modificări esențiale, cel mai probabil PSD va scoate UDMR de la guvernare. O altă consecință va fi autoizolarea comunității pe termen lung, liderii maghiari riscând să devină nefrecventabili pentru politicienii români pentru multă vreme de acum încolo.

Redăm mai jos câteva prevederi pe care le considerăm esențiale, acestea fiind o selecție realizată de HotNews.ro din cele 100 de articole ale proiectului de autonomie.

(…) Ținutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă, având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut, cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș.

Fără a prejudicia dispozițiile privind drapelul României și stema țării, regiunea precum și județele componente au steagurile și stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile județene.

Politica externă, cea monetară și apărarea națională, inclusiv organizarea și conducerea serviciilor secrete, rămân în competența exclusivă al statului și nu pot fi modificate prin lege.

(…) În Ținutul Secuiesc va funcționa cel puțin o agenție a Băncii Naționale Române având competențele pe care le au celelalte agenții ale acesteia.

Organele regiunii sunt: consiliul regional și executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. (…)

În domeniile normative care nu sunt de competența regiunii, dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către președinte Guvernului României, pentru a fi prezentate în Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii.

Executivul regional își are sediul în municipiul Miercurea Ciuc. Președintele regiunii este președintele executivului regional și reprezintă regiunea. El participă la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. Președintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de nivel regional din Ținutul Secuiesc. Președintele regiunii repartizează parte dintre atribuțiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii.

Executivul regional este organ executiv al regiunii, având următoarele competente:
a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional;
b) activitate administrativă în problemele de interes regional;
c) administrarea patrimoniului regional, controlul gestiunii banilor publici regionali, a serviciilor publice regionale, alte atribuții ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;
d) adoptarea de măsuri urgente din competența consiliului regional sub rezerva supunerii ratificării acestuia la prima reuniune.

Actele normative regionale și județene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română și în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepția situației în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.

Legile, decretele și hotărârile de guvern care interesează regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.

Drumurile, autostrăzile, căile ferate și apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al regiunii.

Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatră și exploatații de turbă a căror folosință este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcționarii unor servicii publice regionale precum și mobilierul și alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii. (…) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii.

Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: a) 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietatilor de pe raza regiunii; b) 20% din taxa pe valoarea adaugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea; c) 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii; d) 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
În vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de prezentul statut, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu următoarele cote defalcate din veniturile bugetului de a) 50% din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului; b) 50% din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ; c) 50% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor către acestea; d) 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi; e) 50% veniturile din taxe administrative f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor institutii publice. (2)Valoarea cotelor părti sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.

În vederea declarării şi colectării impozitelor şi taxelor care se generează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, societăţile comerciale care nu-şi au sediul social ţn Ţinutul Secuiesc au obligaţia de a înfiinţa un punct de lucru, ca centru de profit.

Proiectul de buget înaintat de executivul regional sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului regional sau, după caz, al celui judeţean. (…) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.

În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţeană. Aceste funcții sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar. 2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş, respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş și a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureș, Sângeorgiu de Pădure trebuie să aparțină comunității maghiare, iar 1/3 comunității românești. (…) Cel puțin 1/3 dintre magistrații judecătoriilor din localitățile în raza de arondare cărora comunitatea maghiara este minoritară, trebuie să aparțină acestei comunități.

Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general, precum și în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.

sursa:hotnews.ro