Într-o lume în care donațiile către muzee reprezintă o raritate, speranțele se pun în oamenii iubitori de cultură, istorie și tradiție, dar care, din nou sunt rari. Îmbucurător este însă faptul că unii dintre aceștia au înțeles că un gest de-al lor poate lăsa urme în istorie, iar generațiile ce vin pot admira nestemate ale poporului român datorită lor. Primarul comunei Pojorâta, Ioan Bogdan Codreanu, este unul dintre acești oameni și a ales să doneze o bundiță de Bucovina Muzeului Etnografic al Moldovei. Parte din acest admirabil gest a fost și Ansamblul „Plaiurile Pojorâtei”, unul dintre cele mai apreciate ansambluri din județ, coordonat de Gheorghe Străjer.
„Muzeului Etnografic al Moldovei îi lipsea o importantă piesă din costumul popular ce definește Bucovina, ceea ce însemna o lipsă în ISTORIE și IDENTITATE. Asta ne-a determinat să umplem noi acest gol, iar începând de astăzi, Bundița de Bucovina se află în acest muzeu emblematic pentru zona Moldovei. Continuăm să credem că avem o datorie sacră de la înaintașii noștri, aceea de a păstra și duce mai departe ce ne-au lăsat, pentru că doar așa memoria lor va fi vie, iar istoria ne va răsplăti cu un viitor bun pe care noi am demonstrat că îl merităm”, a declarat inginerul Ioan Bogdan Codreanu, primarul stațiunii turistice Pojorâta.
Muzeul Etnografic al Moldovei a fost înființat inițial pe lângă Catedra de etnografie a Universității din Iași, de către Ion Chelcea. Majoritatea exponatelor sunt vechi, vârsta lor depășind adesea 100 de ani. Din anul 1954 muzeul este mutat în Palatul Culturii.
În sălile muzeului sunt prezentate ocupațiile tradiționale de bază: agricultura, viticultura, creșterea animalelor, precum și ocupațiile secundare ca: vânătoarea, pescuitul și creșterea albinelor. Colecția de instalații populare din lemn (pive și vâltori pentru prelucrat sumane, prese de ulei etc.) este cea mai veche colecție cu acest profil din țară. La etajul al doilea expoziția continuă cu sălile rezervate prelucrării lemnului, ceramicii populare (în curs de amenajare) și meșteșugului țesutului.
De un interes deosebit sunt cele două interioare de locuințe țărănești, din zonele Rădăuți și Iași, precum și Sala datinilor și obiceiurilor de Anul Nou, purtând numele etnologului Petru Caraman.
Circuitul muzeului se termină la etajul I cu colecțiile de scoarțe și costume populare din diverse zone ale Moldovei.
Lasa un raspuns