10) Lev Tolstoi (1828 – 1910) a fost un scriitor rus, considerat a fi unul dintre cei mai mari romancieri ai literaturii universale. Cunoscut pentru operele sale „Război şi Pace” şi „Anna Karenina”, Lev Tolstoi a fost un militant pentru drepturile omului, fiind afectat de diferenţele mari dintre bogaţii şi săracii din Imperiul Rus. „Sufăr din ce în ce mai mult, aproape fiziceşte din cauza inegalităţii, a bogăţiei, a prisosului de care ne bucurăm în mijlocul mizeriei şi nu sunt în stare să atenuez această inegalitate. Iată unde se ascunde tragismul vieţii mele”, scria Tolstoi în jurnalul său. Această luptă interioară l-a făcut pe marele scriitor rus să intre în depresie şi să aibă episoade de rătăcire. Tolstoi a luat decizia de a se muta în sudul Rusiei, însă cum era bolnav de pneumonie, nu a rezistat călătoriei, decedând în gara din Astapovo.
9) Jonathan Swift (1667 – 1745) a fost un scriitor englez, unul dintre reprezentanţii de bază din prima perioadă a iluminismului englez. Cunoscut pentru romanul „Călătoriile lui Guliver”, la bătrâneţe Swift a devenit de nerecunoscut, probleme psihice afectându-l foarte puternic. „Simptomele definitorii ale nebuniei lui au apărut în 1738”, scria istoricul amercian Will Durant, care mai preciza că, în 1742, nu mai puţin de cinci oameni au intervenit pentru a-l oprit pe Jonathan Swift să-şi scoată un ochi, ce era inflamat. Se pare că după acest episod, scriitorul englez nu ar mai fi vorbit timp de un an de zile. A murit la vârsta de 78 de ani, fiind înmormântat la catedrala Saint Patrick din Dublin.
8) Philip Dick (1928 – 1982) a fost un scriitor american ce şi-a dedicat întreaga carieră genului science fiction. În anul 1963, acesta a primit premiul Hugo pentru „Cel mai bun roman” datorită operei sale „Omul din castelul înalt”. Consumul de amfetamină i-a afectat creierul, având perioade când se credea un creştin persecutat din Roma antică. „Am experimentat invadarea minţii mele de către o minte raţională transcendentală, ca şi cum aş fi fost nebun întreaga mea viaţă şi m-am vindecat brusc””, spunea Philip Dick în anul 1974. Scriitorul american a decedat la data de 2 martie 1982, după ce a suferit un accident cerebral vascular, iar timp de cinci zile a fost ţinut în viaţă doar cu ajutorul aparatelor.
7) Jack Kerouac (1922 – 1969) a fost un scriitor american considerat drept pioner al mişcării culturale americane „Generaţia beat”. Cunoscut pentru romanul său „Pe drum”, Kerouac a ajuns să aibă probleme psihice din cauza consumului de alcool, marijuana şi amfetamină, pe care nu de puţine ori le amesteca pentru un efect mult mai puternic. Consumul de produse interzise a fost pe cale de a-l băga după gratii, însă Jack Kerouac a fost salvat de Marina Americană, pe motiv că avea probleme mintale.
6) Ernest Hemingway (1899 – 1961) a fost un scriitor american foarte apreciat la nivel mondial. Acesta a fost laureat al Premiului Pulitzer în anul 1953, iar un an mai târziu a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Consumul excesiv de alcool a contribuit la afectarea sistemului său nervos. Hemingway a fost diagnosticat cu tulburări bipolare. Deşi se afla sub tratament medicamentos, în dimineaţa zilei de 2 iulie 1961, marele scriitor american a pus mâna pe puşca sa şi s-a împuşcat în cap, punându-şi capăt zilelor.
5) Marchizul de Sade (1740 – 1814) a fost un aristocrat francez devenit celebru pentru viaţa sa sexuală libertină şi scrierile sale despre acest subiect. Cea mai importantă carte scrisă de francez este „Les 120 journees de Sodome”, unde vorbeşte despre societatea italiană aflată într-o adevărată debandadă. Scriitorul francez a fost condamnat la 32 de ani de închisoare pentru sadism ca perversiune sexuală şi parafilie violentă. În anul 1803, el a fost scos de după gratii şi internat într-un azil de nebuni, unde apucăturile sale sexuale nu au putut fi stăvilite.
4) Sylvia Plath (1932 – 1963) a fost o scriitoare şi poetă americană. Una dintre cele mai apreciate opere ale sale este romanul „The Bell Jar”, în care vorbeşte despre sinucidere. După ce a divorţat de soţul ei, Sylvia Plath a luat decizia de a încheia socotelile cu viaţa. În dimineaţa zilei de 11 februarie 1963, în timp ce copiii ei dormeau, americanca a dat drumul la gaze, sinucigându-se. În anul 1981, o colecţie de poezii compuse de Sylvia Plath au fost publicate într-un volum, americanca primind, postum, Premiul Pulitzer.
3) Edgar Allan Poe (1809 – 1849) a fost un scriitor american considerat a fi precursorul literaturii moderne de ficţiune ştiinţifico – fantastică. În anul 1837, acesta a publicat romanul „Aventurile lui Arthur Gordon Pym”, singurul său roman complet. După moartea soţiei sale din 1847, Edgar Allan Poe începe să devină un consumator frecvent de băuturi alcoolice şi opiu. „Sunt sensibil şi nervos, doar că într-un grad foarte neobişnuit”, declara Edgar Allan Poe la scurt timp după moartea nevestei sale. În dimineaţa zilei de 3 octombrie 1849, acesta a fost găsit căzut pe străzile din Baltimore, fără să poată explica cum a ajuns acolo. Patru zile mai târziu, Allan Poe moarte într-un spital din Baltimore, cauza morţii fiind rabia, cunoscută în limbajul popular drept turbare.
2) Virginia Woolf (1882 – 1941) a fost o scriitoare engleză cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului trecut. Romanele „Doamna Dalloway”, „Spre far” şi „Orlando” sunt considerate cele mai importante opere ale sale. În adolescenţă, Virginia Woolf a fost abuzată sexual de fraţii săi vitregi. Această experienţă traumatizantă avea să o marcheze întreaga viaţă. Ea a suferit mai multe crize de depresie profundă şi căderi nervoase. La data de 28 martie 1941, imediat după ce casa sa a fost distrusă în urma unui atac al germanilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Virginia Woolf şi-a umplut cu pietre buzunarele de la palton şi a intrat în râul Ouse din apropierea casei sale. Trupul său a fost găsit la data de 18 aprilie 1941, fiind îngropată sub un copac din grădina locuinţei sale. „Simt cert că înnebunesc din nou. Simt că nu putem trece din nou prin încă o astfel de stare groaznică. Şi de data aceasta nu mă pot însănătoşi. Încep să aud voci şi nu pot să mă concentrez. De aceea fac ce pare să fie cel mai bun lucru. Tu mi-ai oferit cea mai mare fericire care poate să existe. Nu cred că un cuplu ar fi putut să fie mai fericit pînă cînd a venit această boală teribilă. Nu mai pot lupta. Ştiu că îţi stric viaţa, că fără mine vei putea lucra. Şi tu o vei face, ştiu. Vezi, nici nu pot să scriu cum se cuvine. Nu pot citi. Tot ce vreau să spun e că îţi datorez ţie toată fericirea vieţii mele. Ai fost foarte răbdător cu mine şi încredibil de bun. Vreau să spun asta – toată lumea o ştie. Dacă cineva ar fi putut să mă salveze, ai fi fost tu. Toate m-au părăsit cu excepţia încrederii în bunătatea ta. Nu mai pot continua să-ţi distrug viaţa. Nu cred că doi oameni ar fi putut să fie mai fericiţi decît noi”, îi scria Virginia Woolf soţului ei cu puţin timp înainte de a se sinucide.
1) Mihai Eminescu (1850 – 1889) s-a născut în judeţul Botoşani fiind considerat cel mai mare poet pe care l-a avut România. În perioada 1877 – 1883, Eminescu a scris mai toate poemele sale importante – Scrisorile, Luceafărul, tot pe atunci având şi o relaţie de iubire cu Veronica Micle. La sfârşitul lunii iunie a anului 1883, marele poet al românilor a fost internat în sanatoriul doctorului Şutu, fiind diagnosticat cu „manie acută”. Conform doctorului Ion Nica, Mihai Eminescu ar fi suferit de „psihoză maniaco – depresivă”. După ani de zile petrecuţi prin mai multe spitale din ţară, dar şi din străinătate, el moare la data de 15 iunie 1889, în casa de sănătate a doctorului Şutu.
Citeste mai mult: adev.ro/onjx0w
