Utilizarea prudentă a antibioticelor cu scopul combaterii rezistenței la antimicrobiene (RAM) este ținta Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (ZEIA) ediția XI, celebrată sub coordonarea ECDC (European Centre for Desease Prevention and Control) în fiecare an la 18 noiembrie.
Rezistența antimicrobiană (RAM) amenință eficiența tratamentului împotriva infecțiilor cauzate de bacterii, paraziți, virusuri și fungi. În particular, rezistența la antibiotice (RAB) privește bacteriile și unele specii de fungi, constituind conținutul dominant al RAM. În contextul Zilei Europene de Informare asupra consumului de Antibiotice, rezistența antimicrobiană va face referire aproape întotdeauna la rezistența la antibiotice.
Costul îngrijirii medicale pentru pacienții cu infecții rezistente la antibioterapie este semnificativ mai ridicat din cauza duratei prelungite a bolii, testărilor suplimentare și necesității terapiilor medicamentoase mai costisitoare.
Ca ilustrare a gravității fenomenului, în 2016 la nivel global, 490 000 persoane au dezvoltat forme de tuberculoză (TB) multi-rezistente la medicația uzuală, și totodată rezistența antimicrobiană începe să complice și lupta pentru combaterea HIV și a malariei.
Sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a combate rezistența antimicrobiană – “acest tsunami tăcut” (Cox D., 2015) ce amenință sănătatea publică mondială – este ținta Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (ZEIA) în fiecare 18 noiembrie.
În privința informării publicului, conform Eurobarometrului din aprilie 2016, circa 1/3 dintre euro-respondenți (la fel ca în 2013) au utilizat în ultimele 12 luni antibiotice în formă orală, majoritatea femei și persoane mai puțin educate. Majoritatea au declarat că au obținut antibiotice pe rețetă. Aproximativ 1/3 s-au declarat informați despre utilizarea abuzivă a antibioticelor (un procent ceva mai scăzut decât în 2013).
Global, situația rezistenței la antibiotice – aflată deja pe un euro-nivel dintre cele mai rele – continuă să se degradeze.
România: dinamica consumului de antibiotice (AB) 2011 – 2016
- Consumul total de antibiotice a fost de 30,50 DDD/1000 loc/zi( DDD – este media dozelor zilnice de întreţinere la adult, drug dose per day), reprezentând prima scădere semnificativă pentru perioada 2011-2016, cu 11,2% față de 2015, anul cu cel mai ridicat consum; la nivel european această valoare a consumului ne coboară de pe locul al 2-lea pe locul al 4-lea, în urma Greciei, Ciprului și Franței.
- În această perioadă datele ESAC-Net indică faptul că nivelul consumului din România a fost între primele patru state pentru fiecare an în parte.
- În anul 2016, consumul antibioticelor de uz sistemic (grupul J01 ) în România depășea cu 34,7% media europeană, iar dintre toate statele care au raportat date, doar Grecia, Cipru și Franța au înregistrat consumuri mai mari (32,5-38,7 DDD/1000loc/zi). ( DDD – este media dozelor zilnice de întreţinere la adult, drug dose per day).
- Diferențele regionale constatate în 2016 privind rezistența E. coli la fluorochinolone, respectiv la cefalosporine de generația a 3-a arăta că Bucureștiul se găsea în poziție defavorabilă față de Transilvania + Banat (T+B) sau Moldova.
- Pentru Klebsiella pneumoniae, statisticile din 2016 arătau că în Transilvania + Banat și București rezistența era cea mai ridicată la cefalosporine de generația a 3-a, fluorochinolone și carbapeneme, iar în privința MDR (multidrog rezistenta) ordinea severității era Transilvania + Banat, Moldova și București. În privința S. aureus, atât MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină) cât și rezistența la rifampicină în Transilvania + Banat depășea Bucureștiul și Moldova, cu valori mai ridicate MRSA peste tot.
Ultimul sondaj (2016) sugera scăderea consumului de antibiotice, dar – în ciuda unui mic progres – menținerea într-o europoziție defavorabilă în privința procurării AB exclusiv pe reteță medicală.
Situația schițată mai sus arată de ce eforturile pentru înrădăcinarea în conștiința publică a consumului rațional de antibiotice (numai pe rețetă) trebuie intensificate – ca factor important pe termen mediu (primele progrese încep să apară) pentru corectarea situației defavorabile RAM în țara noastră.
Cu ocazia celebrării ZEIA 2018 Compartimentul de Promovarea Sănătății al DSP organizează următoarele evenimente:
- Standuri IEC (informare, educare, comunicare) tematice în cadrul spitalelor din judeţ, incluzând actualităţi 2018 în format afiş/pliant, punerea la dispoziţie de materiale IEC în spaţiile de aşteptare din cadrul spitalelor si la cabinetele medicilor de familie.
- Scrisoare de informare adresată medicilor de familie, precum şi managerilor şi directorilor medicali din spitale, farmaciştilor , elaborată pe baza Analizei de situaţie ZEIA 2018.
- Postări tematice pe site-ul și pe pagina Facebook a DSP pentru mediatizarea evenimentelor locale ZEIA 2018 și oferirea de informații privind evitarea/reducerea infecțiilor și măsurile de igienă aferente
Campania este organizată în cadrul Subprogramului de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate al Ministerului Sănătății și coordonată tehnic la nivel național de către Institutul Național de Sănătate public.
Lasa un raspuns