ITM Suceava va desfășura în perioada iulie-septembrie 2020 acțiuni de control de verificare a modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive în silozurile de cereale, fabricile de produse de brutărie și produse de panificație, nutrețuri pentru hrana animalelor, băuturi alcoolice, mobilă și stațiile de distribuție a carburanților auto.
În perioada iulie-septembrie 2020, în conformitate cu planul de acțiuni al Inspecției Muncii vor avea loc acţiuni de control în toate tipurile de întreprinderi (mici, mijlocii şi mari, cu capital de stat, privat şi mixt), care efectuează activităţi de recepţionare, condiţionare, păstrare şi valorificare a produselor agricole, fabricare a nutreţurilor combinate, fabricare a produselor de brutărie, fabricare a băuturilor alcoolice, fabricare a mobilei şi distribuţia carburanţilor pentru autovehicule.
Aceste acțiuni sunt motivate de riscul reprezentat de producerea în anumite condiţii a autoaprinderilor şi mai ales, a incendiilor şi exploziilor deosebit de puternice. Atât autoaprinderile cât şi incendiile care pot fi generate sunt pericole majore şi acestea sunt în anumite condiţii subestimate.
În activităţile de recepţionare, condiţionare, conservare, păstrare şi valorificare a produselor agricole, fabricare a pâinii, nutrețuri combinate, băuturi alcoolice, mobilă și stații de distribuție a carburanților auto.
În procesele tehnologice care se desfăşoară în activităţile din silozuri, fabricile de pâine şi fabricile de producere a nutreţurilor combinate se degajă praf mineral şi praf vegetal. Dacă praful mineral, prin natura sa, are efecte asupra stării de sănătate a lucrătorilor, praful vegetal degajat în procesul de producţie, având dimensiuni foarte mici (microni) şi putere energetică foarte mare, are un aport important în declanşarea unui incendiu sau a unei explozii. În anumite condiţii, amestecul praf vegetal + aer + sursa de foc provoacă incendii urmate de explozii cu efect deosebit de distrugător. Valorile concentraţiilor limită depind de natura pulberilor, de mărimea şi forma particulelor de praf, de umiditate şi de temperatură; în general, pericolul este cu atât mai mare cu cât particulele de praf sunt mai fine. Limita inferioară de explozie în comparaţie cu cea a gazelor şi vaporilor este mai ridicată. Astfel, pentru circa 46% din pulberile cunoscute din literatura de specialitate, limita inferioară este de 15-40 g/m3. Pentru restul pulberilor limita inferioară de explozie este mai mare.
De asemenea, exploziile se pot declanşa şi ca urmare a depozitării seminţelor de floarea-soarelui şi şroturilor de soia, în celulele silozurilor, în care se creează condiţii de emanare a gazelor pirofore.
În ceea ce privește fabricarea băuturile alcoolice, acestea se clasifică în:
– băuturi alcoolice naturale:
– nedistilate dacă alcoolul rezultat rămâne în lichidul care a suferit fermentaţia alcoolică (berea, vinul);
– distilate dacă se obţin prin distilarea lichidelor fermentate;
– băuturi alcoolice industriale.
Rachiurile industriale sau artificiale se prepară din alcoolul rectificat (spirt rafinat) diluat cu apă potabilă sau dedurizată sau cu duritate mică la care se adaugă sucuri şi distilate de fructe, extracte din plante aromate sau esenţe sintetice, coloranţi alimentari şi alte ingrediente. Dacă la rachiurile naturale sau artificiale se încorporează zahăr se obţin lichiorurile.
Elementul comun al diferitelor băuturi alcoolice îl constituie prezenţa, în proporţii variabile, a alcoolului etilic. Având formula chimică C2H5-OH, această substanţă, care mai poartă numele de Etanol, Spirt, Spirt de vin, etc. este considerată foarte periculoasă pentru lucrători, fiind clasificată ca un lichid inflamabil şi iritant pentru ochi. În conformitate cu REGULAMENTUL (CE) NR. 1272/2008 produsul poate fi periculos pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor.
În staţiile de distribuţie a carburanţilor auto sunt comercializate diferite sortimente de benzină, motorină şi gaz petrolier lichefiat (GPL) auto, precum şi recipiente-butelii de 26 litri cu gaz petrolier lichefiat (aragaz), pentru utilizare casnică. Toţi carburanţii sus amintiţi sunt produse petroliere obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extrem de inflamabile şi care formează cu aerul amestecuri explozive. În contact cu surse potenţiale de aprindere, aceste amestecuri explozive pot genera explozii cu consecinţe grave, atât pentru lucrători, cât şi pentru clienţii prezenţi în staţiile de distribuţie a carburanţilor.
Benzina auto este un amestec având ca şi componenţi benzina (combinaţie complexă de hidrocarburi), compuşi oxigenați (MTBE, ETBE, bioetanol) şi aditivi care au rolul să îmbunătăţească atât cifra octanică, precum şi alte proprietăţi cuprinse în specificaţia standard. Produsul evaporat este mai greu decât aerul şi se acumulează la nivelul solului. În amestec cu aerul, vaporii pot forma un amestec exploziv, având limita inferioară de explozie cca. 0,6 %(V) şi limita superioară de explozie cca. 8 %(V).
Conform Regulamentului 1272/2008(CLP), produsul este clasificat ca lichid inflamabil, cancerigen, mutagen prezentând pericol prin aspirare.
Gazul petrolier lichefiat (GPL) este o un amestec de hidrocarburi cu volatilitate foarte ridicată, depozitat sub presiune de vapori proprie. În condițiile în care presiunea se destinde, evaporarea acestui produs antrenează formarea de volume apreciabile de gaze, capabile să formeze cu aerul amestecuri explozive. Totodată, vaporii acestuia sunt mai grei decât aerul, acumulându-se în zonele cele mai joase ale încăperilor sau ale amplasamentelor staţiilor de livrare carburanţi, ale instalaţiilor monobloc tip skid sau ale rastelelor de recipiente butelii cu aragaz. Limitele inferioară, respectiv superioară de formare a amestecului exploziv cu aerul sunt de 1,8 – 15%. Conform Regulamentului (CE) 1272/2008 (CLP), produsul este clasificat ca gaze inflamabile și gaze lichefiate/gaze comprimate.
Pentru activităţile din întreprinderile de fabricare a mobilei, cel mai grav pericol îl constituie explozivitatea vaporilor sau microparticulelor formate din solvenţi inflamabili din compoziţia lacurilor şi grundurilor, în amestec cu aerul din mediul de lucru. În mod deosebit, în sectoarele de finisaj se pot forma atmosfere explozive pe baza componentelor combustibile ale lacurilor rezultate din procesul tehnologic de finisare a mobilierului. Explozivitatea în sectoarele de finisaj prezintă un important potenţial distructiv, exploziile respective soldându-se cu grave accidente colective şi importante distrugeri de bunuri materiale nu numai în sectoarele proprii (finisaj) extinzându-se rapid cu efecte negative în zone limitrofe.
Atât autoaprinderile, cât şi incendiile, care pot fi generate în sectoarele de finisare mobilier (în zona cabinelor şi ştandurilor de pulverizat lac, a pistolului de pulverizat, a instalaţiilor de ventilare şi de iluminat, a robotului de pulverizare în flux continuu, a maşinii de turnat lac, a maşinii de aplicat lac cu valţuri, a tunelurilor de uscare, a instalaţiei de polimerizare cu ultraviolete, a încăperilor unde se prepară, depozitează, manipulează şi transportă materiale de finisare) sunt pericole majore şi acestea sunt în anumite condiţii subestimate şi neglijate. În procesele tehnologice care se desfăşoară în activităţile de finisare mobilier, la aplicarea prin pulverizarea pneumatică a lacului se formează o ceaţă care în scurt timp poate satura atmosfera din camera de lucru. Volatilizarea solvenţilor conţinuţi în lac în timpul efectuării operaţiei de lăcuire se produce astfel: 65% în timpul pulverizării, 10% în timpul transportului pieselor la locul de uscare şi 25% prin uscare. Vaporii de solvenţi cât şi particulele de lac la o concentraţie a atmosferei camerei de 11% pot produce explozii, iar pe de altă parte dăunează sănătăţii lucrătorilor. Pentru evitarea acestor inconveniente sunt prevăzute instalaţii speciale cu aspiraţie uscată sau cu perdele cu apă, care au ca scop următoarele:
– limitarea ridicării vaporilor de solvenţi şi particulelor de lac sub nivelul de respiraţie al lucrătorului (asigurarea condiţiilor de mediu normal de muncă);
– împiedicarea formării ceţii de lac;
– purificarea şi împrospătarea continuă şi permanentă a aerului;
– asigurarea temperaturii optime în timpul lucrului.
Lasa un raspuns