Războiul din Ucraina continuă cu aceeaşi intensitate, la aproape patru săptămâni după ce Rusia a declanşat invazia. La Mariupol, sute de mii de oameni, lipsiţi de apă, hrană şi curent electric, rămân prinşi în capcană, expuşi la bombardamentele Rusiei. Situaţia populaţiei civile este tot mai gravă şi în alte oraşe ca Harkov, Cernihiv sau Kherson, aflat deja sub ocupaţie. Forţele ucrainene au reuşit să-i oprească pe agresori, iar lângă Kiev au trecut chiar la contraofensivă. Dar aceasta nu înseamnă că luptele se apropie de sfârşit. Armata rusă ar putea trece la un război de uzură, cu atacuri neîncetate asupra oraşelor încercuite, care ar face nenumărate noi victime.
Armata ucraineană a anunţat recucerirea localităţii Makariv, de la periferia Kievului, la doar o oră de mers cu maşina faţă de centrul capitalei. Forţele ucrainene au contraatacat şi în apropiere de Harkov. Ministerul Apărării de la Kiev susţine că, în mai puţin de o lună, ruşii au suferit pierderi umane şi materiale mai mari decât armata sovietică în 10 de ani de război în Afganistan. Iar unităţile implicate în invadarea Ucrainei ar mai avea rezerve de hrană şi muniţie doar pentru trei zile. Dar analiştii occidentali avertizează că forţele Rusiei se situează încă la aproape 90 la sută din potenţialul lor maxim. Şi, chiar dacă îi pot opri, ucrainenii nu îi pot, încă, respinge.
Jake Sullivan, consilier pe probleme de securitate națională al Statelor Unite: Vor mai fi zile grele în Ucraina, mai ales pentru trupele ucrainene de pe liniile frontului şi pentru civilii supuşi bombardamentelor ruseşti. Acest război nu se va încheia uşor şi nici repede.
Artileria şi rachetele ruseşti, lansate uneori de la mari distanţe, continuă să facă victime în mai multe regiuni ale Ucrainei. Pe frontul din Luhansk a fost lovit un spital de copii, iar Pentagonul a confirmat că armata rusă a folosit, cel puţin o dată, rachete hipersonice. Ucrainenii susţin că au fost atacaţi şi cu bombe cu fosfor, interzise de convenţiile internaţionale.
Focarul confruntărilor rămâne Mariupol, oraşul pe care ruşii sunt hotărâţi să-l ocupe chiar dacă mai întâi ar trebui să-l radă de pe faţa pământului. Luptele se dau acum în centrul oraşului, chiar dacă mai multe tancuri inamice au fost distruse de regimentul ucrainean Azov.
Aproape 100.000 de oameni trebuie să supravieţuiască sub bombardamente, fără apă, hrană şi căldură. Militarii ruşi şi aliaţii lor separatişti se opun evacuării civililor şi chiar au sechestrat un convoi cu ajutoare.
Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Salvatorii din serviciul de urgenţă şi şoferii autobuzelor au fost luaţi prizonieri. Facem tot ce putem pentru a ne elibera oamenii şi pentru a debloca transportul ajutoarelor umanitare.
Mariupol este atacat acum şi de pe mare, cu rachete de croazieră lansate de pe navele din Marea Azov şi chiar de cele din Marea Neagră. Tot în sud-estul Ucrainei, ruşii sunt acuzaţi că au răpit aproape 2400 de copii ucraineni pe care i-au dus dincolo de frontieră. Şi la Kherson, singurul oraş mai important ocupat de invadatori, localnicii care nu li se supun sunt ameninţaţi cu deportarea. Totuşi, manifestaţiile de protest continuă, dar sunt reprimate cu gaze lacrimogene şi cu focuri de armă.
Mai mulţi experţi militari occidentali avertizează că situaţia din Ucraina se va înrăutăţi. Ruşii s-ar fi resemnat cu gândul că nu pot cuceri şi nici măcar nu pot încercui capitala şi majoritatea oraşelor mari. Aşa că le vor supune unor bombardamente tot mai puternice, în speranţa că ucrainenii vor capitula.
Antonio Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite: Câţi ucraineni şi ruşi vor mai fi ucişi până când toată lumea va înţelege că acest război nu poate avea învingători, ci numai învinşi?
Prelungirea războiului ar avea urmări nefaste în întreaga lume, deoarece Ucraina, dar şi Rusia, se numărau printre marii exportatori de cereale. Milioane de oameni ar putea fi ameninţaţi de foamete.
Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Cum am putea să semănăm sub bombardamentele artileriei ruse? Cum să semănăm când duşmanul ne minează, cu bună ştiinţă, terenurile cultivate şi ne distruge depozitele de carburant?
Deocamdată, sancţiunile rămân singura ripostă pe care Occidentul o poate da Rusiei. Preşedintele Joe Biden se deplasează joi în Europa pentru întâlniri cu şefii de stat şi de guvern din NATO şi Uniunea Europeană, urmate de o vizită în Polonia. Vor fi decise noi sancţiuni şi se va discuta despre asigurarea aprovizionării cu energie a ţărilor europene care depind prea mult de livrările de gaz din Rusia.
Jake Sullivan, consilier pe probleme de securitate națională al Statelor Unite: El (Biden) se va alătura partenerilor noştri pentru a impune noi sancţiuni Rusiei şi pentru a le înăspri pe cele existente, pentru a combate eschivarea (de la sancţiuni) şi a asigura aplicarea lor fermă.
În timp ce delegaţii celor două părţi continuă negocierile de pace, fără speranţe de succes pe termen scurt, ucrainenii se pregătesc de rezistenţă şi în oraşele mai puţin supuse, până acum, atacurilor. Iar artiştii se străduiesc şi ei să le susţină moralul. La Odessa, un muzician cântă în preajma baricadelor ridicate împotriva unei eventuale ofensive. Iar la Lvov, corul filarmonicii a coborât în stradă pentru un recital dedicat apărătorilor şi eroilor ucraineni, relatează observatornews.ro.
Lasa un raspuns