Numirea unui francez în fruntea Comisiei Europene se arată încă din start îngrijorătoare pentru statele mici din estul Europei întrucât noul Președinte este hotărât să schimbe Comunitatea Europeană din temelii. Politicianul luxenburghez este un etalon al Partidului Socialist European, iar acțiunile sale sunt cel puțin contradictorii ținând cont de țelurile care au dus la formarea Uniunii Europene.

Jean Claude Junker, pus cu spatele la zid de o posibilă retragere a Marii Britanii din Comunitatea Europeană, uită țelurile organizației pe care o conduce imediat după numire și vorbește despre cu totul și cu totul altceva. După ani de zile de sacrificii cerute țărilor care vroiau să intre în CE, domnul Junker ne anunță că la capătul drumului ne așteaptă poziția de sclavi apatrizi supuși deciziilor de orice fel ale stăpânilor noștri bogați. Trecând peste ironia de a alerga singur ca să ajungi pe ultimul loc, recentele ditirambe ale lui Junker mi-au adus aminte de fabula “Câinele și cățelul“ a lui Grigore Alexandrescu. Poate îmi explică și mie cineva de ce vrem neapărat să fim sclavi patentați ai unui sistem neocolonialist care împarte Europa între bogați și săraci și de ce trebuie să ne sacrificăm suveranitatea țării pentru ca să avem dreptul la firimiturile de la masa bogaților.

Dintr-un condei, domnul Junker, întoarce țelurile Comunității Europene cu 180 de grade, dărâmând la propriu toate țelurile de până ieri în încercarea de a institui un neocolonialism financiar și politic. Acum e drept că deocamdată Comisia Europeană nu este încă for conducător al Europei, dar liniile pe care noul ei conducător încearcă să le impună nu sunt sănătoase. După ce ani de zile, Comunitatea Europeană a adunat sateliți cu o politică clară de apărare împotriva Comunității Statelor Independente, acum, aceste state se găsesc în fața unui viitor sumbru, deoarece o reconciliere între Europa socialistă și Vladimir Putin nu se poate face fără o reîmpărțire a zonelor de influență. Cum nimic nu pare să-l motiveze pe domnul Junker mai mult decât transformarea Europei într-un bloc socialist, ne întrebăm cum și când va sacrifica el câțiva “sateliți” pentru a permite accesul Rusiei la masa bogaților.

O speranță minoră a țărilor mici, partenere NATO, este că cei care se cred conducătorii Europei nu vor avea curajul de a ieși de sub umbrela americană și Rusia se va opri în interiorul granițelor actuale, indiferent de nevoile ei. Altfel, chiar dacă bucătarii care au pregătit cu migală eurofestinul sunt germani, francezi și englezi, consumatorii acestuia vor fi ruși. Este foarte posibil ca deciziile domnului Junker să păstreze Marea Britanie în Comunitatea Europeană, dar mă tem că bună parte din noii sateliți de grupa a doua își vor reconsidera atent pozițiile și vor prefera să negocieze singuri înțelegeri cu Rusia decât să aștepte să fie oferiți acesteia, pe tavă, de alții. Chiar dacă actualii noștrii conducători par să accepte docili hamul și zăbala de la Bruxelles, Ungaria, Polonia sau Cehia… vor avea sigur un cuvânt de spus.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.