Aceste datorii sunt împărțite între salariații de acolo, care nu și-au mai primit salariile de luni de zile, precum și pentru plata utilităților și a furnizorilor de alimente pentru bătrânii îngrijiți acolo. Desigur, îngrijiți este impropriu spus, pentru că cei 70 de bătrâni din Centrul de bătrâni, precum și cei 35 de angajați, fac tot posibilul pentru a duce un trai minim, în limita a ce le-a mai rămas.
După ce nu au primit niciun răspuns de la Ministerul Muncii, ministerul de resort care a fost responsabil cu finanțarea activității căminului, cei din conducerea căminului și-au îndreptat atenția și solicitările către următoarea instituție abilitată pentru a cere ajutor: Consiliul Județean Suceava.
Răspunzând la solicitare, conducerea Consiliului Județean a făcut sâmbătă o vizită la Solca pentru a se vedea situația și pentru a se găsi o soluție.
Din discuțiile dintre administrațiile celor două instituții, a reieșit faptul că ar fi nevoie de 150.000 de lei pentru ca datoriile să fie stinse. Existând o posibilitate de ajutor, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor a reunit ieri cvorumul administrației județene, într-o ședință în care a luat cuvântul.
„Sâmbătă am fost la fața locului și am stat de vorbă cu administrația căminului și are foarte mari datorii la furnizorii de alimente, la utilități, dar și la salarii. Așa cum am precizat, Ministerul Muncii a fost responsabil cu finanțarea căminelor până în octombrie 2015, de atunci s-ar mai fi luat o tranșă de finanțare din fondul de rezervă la finalul anului trecut, dar din păcate în acest moment suntem singurii în situația să îi putem ajuta pe termen scurt, această chestiune financiară fiind o problemă de rezervă bugetară”, explică președintele CJ.
După ce a văzut situația cu ochii lui, Nechifor a ajuns la concluzia că se poate face totuși ceva pentru a-i ajuta pe cei de la Căminul de bătrâni din Solca.
„Legat de acest cămin, vreau să vă spun că acolo sunt cazați 70 de beneficiari vârstnici din 35 de localități și 35 de persoane care lucrează la cămin și care nu au primit salarii, iar ca urmare a discuției avute cu administrația centrului, apreciez că suntem în situația prevăzută de lege pentru a-i ajuta pe acești oameni din fondul de rezervă. Astfel, am hotărât împreună cu ceilalți consilieri județeni să acordăm din fondul de rezervă suma de 166.000 de lei pentru această instituție aflată în extremă dificultate. Prin acest ajutor reușim să plătim și salariile restante, să facem plata utilităților, astfel, pe termen scurt situația se rezolvă”, a anunțat Nechifor.
După ce a făcut această propunere, restul de 18 consilieri au votat în favoarea acordării acestui ajutor. Cei 166.000 de lei ar trebui să fie suficienți pentru datoriile restante precum și pentru acoperirea pe termen scurt a cheltuielilor necesare pentru buna funcționare a centrului.
Totuși situația nu este nicidecum încheiată, pentru că centrul va fi în această situație din nou, când banii de la județ se vor termina. Pentru ca situația să nu se repete, Consiliul Județean a trimis o înștiințare către Guvern, către Dacian Cioloș, în speranța că această problemă va avea și o soluție cât de curînd.
„Noi am trimis către primul ministru o informare în scris cu privire la situația de acolo, bănuiesc că se știa, cel puțin la minister situația de la Solca. Înțeleg că sunt în țară și alte astfel de centre și sper ca ministerul să găsească formula legală de a asigura finanțarea în continuare din sursa națională”, a conchis președintele Consiliului Județean Suceava.
Cu toate acestea, în România sunt zeci de astfel de centre care se chinuie să funcționeze de pe o zi pe alta, fără succes, de multe ori. Transferul de responsabilitate de la o instituție la cealaltă și nepăsarea sunt doar două din cauzele care duc la astfel de situații. Între timp, la „centru” bătrânii și copiii din centre similare cu cel din Solca nu reprezintă decât niște cifre, niște statistici care nu înseamnă nimic pentru nimeni. În vălmășeala politică de la nivel național, bătrânii rămân victime care se pierd pe hârtie, destinul lor neafectând pe nimeni. Singurii părtași la drama acestor bătrâni sunt angajații și îngrijitorii care, poate doar din compasiune, au mai rămas să-i îngrijească.
Lasa un raspuns