Politicienii, între tabuuri și apelul la popor
Redacția PSnews.ro a stat de vorbă cu diverși politicieni despre care ne-am gândit că ar avea un cuvânt relevant de spus pe acest subiect.
În primul rând, am discutat cu Petre Florin Manole (PSD), secretarul Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Parlamentarul s-a declarat de acord cu legalizarea prostituției, „atâta timp cât ea aduce și niște măsuri de sănătate publică”.
„Cred că reincriminarea penală a prostituției ar fi o greșeală. Cred că depinde și de cum va arăta un astfel de proiect. Ideea nu e atât de simplă, ca și cum ne-am întreba: cum ar fi, cum n-ar fi dacă am dezincrimina orice? Trebuie să vezi un proiect, să vezi ce scrie, să vezi ce prevede. Dar cu ideea de principiu a legalizării prostituției eu sunt de acord, atâta timp cât ea aduce și niște măsuri de sănătate publică. Deci tema asta nu se rezolvă ca o temă comercială (dăm sau nu voie să se vândă eugenii). Nu! E o temă care privește foarte mult oamenii și sănătatea publică și atunci, în măsura în care o astfel de lege răspunde unor teme de sănătate publică, eu nu sunt împotrivă”, a afirmat Manole.
Întrebat de ce reincriminarea prostituției ar fi o greșeală, Petre Manole a răspuns: „Pentru că asta este opinia mea: nu cred că o prostituată este neapărat vinovată și trebuie să răspundă penal. Nu! Ce e asta? E un exces. Și să ne uităm și în Europa: unde mai este incriminată penal prostituția în Europa? Nu prea știu. Mai mult: dacă vrem să fim pe un trend european și să ne racordăm la valorile și la inițiativele de acolo, nu putem să ne racordăm doar la unele și pe altele să le dăm deoparte”.
Nota redacției: potrivit articolului din Wikipedia dedicat acestui subiect (și actualizat în 2016), dintre cele 51 de țări ale Europei (incluzând Rusia și statele caucaziene), prostituția este legală în 21, a fost decriminalizată în România și Slovenia, legală cu anumite condiții în 6 state, cu situație incertă în Bulgaria și Spania, precum și ilegală în peste 15 țări (chiar dacă unele cazuri comportă nuanțe).
Revenind la discuția cu Petre Florin Manole: l-am întrebat pe deputat ce le răspunde acelora care se tem că, odată legalizată, prostituția ar putea duce la exploatarea femeii.
„Eu cred că exploatarea femeii și legalizarea prostituției sunt două subiecte care pot să aibă legătură, dar nu sunt identice. În primul rând, pentru că, pe de o parte, există femei exploatate acum în meseria asta, dar există și femei care fac asta – presupun eu – fără să fie exploatate. Exploatarea și traficul de persoane sunt deja incriminate și nu este nevoie de o lege specială referitoare la prostituție pentru combaterea traficului de persoane. Deci faptul că astăzi avem sau n-avem o lege care incriminează sau care dezincriminează prostituția nu este ca și cum am avea o lege care dezincriminează traficul de persoane. Nu: traficul de persoane este o infracțiune, e reglementat clar, sunt pedepse clare – care e problema? Situația asta este deja rezolvată din punct de vedere legal, din punct de vedere al legii existente. Că se aplică sau nu suficient de bine în practică, asta nu știu, sincer să vă spun, că nu sunt un specialist. Dar traficul de persoane și prostituția sunt lucruri diferite”, a răspuns deputatul PSD.
Alt PSD-ist cu care am discutat această problemă a fost Șerban Nicolae, președintele Comisiei juridice din Senat. Social-democratul a amintit că a fost de acord cu dezincriminarea prostituției, la momentul dezbaterilor pe Noul Cod Penal, dar a precizat că nu are „o părere foarte stabilă” în legătură cu reglementarea activității.
„Eu am fost de acord cu dezincriminarea. Chiar dacă dezincriminarea s-a făcut pe vremea când eu nu eram parlamentar (în legislatura 2008-2012 – n.r.), eram de aceeași părere, pentru că prostituția este o formă de vulnerabilizare a persoanei; nicidecum nu o acțiune infracțională a celei în cauză”, a punctat Nicolae.
La insistențele noastre, legate de necesitatea unei eventuale legalizări în contextul actual, Șerban Nicolae a replicat: „Nu am o părere foarte stabilă în privința asta, ci aș prefera ca orice fel de asemenea subiect să facă obiectul unei dezbateri mai largi – o dezbatere care să nu fie sub presiunea timpului. Probabil o să fie foarte multe ciocniri de poziții radicale, de orgolii, de atitudini inflexibile, dar, din punctul meu de vedere, o dezbatere pe tema asta – ca pe orice altă temă de interes public – este binevenită. N-am decis sau nu m-am preocupat, în așa fel încât să am o poziție categorică pe un asemenea subiect”.
Alți doi PSD-iști, în schimb, nu au fost nici pe departe la fel de comunicativi precum Șerban Nicolae și Petre Florin Manole.
„Nu mă interesează, da?” au fost singurele cuvinte ale lui Adrian Solomon (președintele Comisiei de muncă din Camera Deputaților) înainte să ne închidă telefonul în nas, în timp ce Valer-Daniel Breaz (secretarul comisiei omoloage din Senat) a fost mai darnic la vorbe: „Auziți, dar alt subiect mai aveți? Atunci mulțumesc foarte mult – nu răspund la întrebarea asta. Vă rog să mă scuzați – la revedere”.
În schimb, Florin Cîțu (vicepreședintele PNL al Comisie de buget-finanțe din Senat) ne-a promis că se va documenta asupra temei, rugându-ne să revenim. Cu toate acestea, repetatele noastre apeluri și mesaje din zilele ce au urmat au rămas fără răspuns. În schimb, dintre liberali, ne-a răspuns ex-deputatul Gheorghe Ialomițianu, fost ministru PDL al Finanțelor în guvernul Emil Boc – întâmplător, chiar în vremea când era dezbătută în Parlament propunerea legislativă a deputatului democrat-liberal Silviu Prigoană legată de legalizarea prostituției (detalii mai jos în text).
„Nu s-a făcut niciun impact bugetar (legat de proiectul de lege al lui Prigoană – n.r.). Eu atunci am declarat că trebuie discutat acest subiect în spațiul public (și cu Biserica, și toate cele), pentru că într-adevăr: sunt unii care susțin impozitarea. Sigur că, dacă se merge pe principiul general, toți cei care obțin venituri trebuie să plătească impozit, dar alții susțin că, dacă s-ar legaliza, s-ar legaliza niște fenomene care pot produce perturbații în societate. Sigur că e o problemă delicată și sunt opinii și contra, și pro, dar fără o discuție în spațiul public nu se poate, cu Biserica, societatea civilă și foarte multe instituții, ca să se ajungă la o decizie”, a declarat Ialomițianu pentru PSnews.ro.
Am insistat: cum privește Gheorghe Ialomițianu acest subiect, în calitatea lui de economist? La rândul lui, PNL-istul a făcut apel la morală: „Nu pot să obții bani la buget din orice operațiune sau din orice activitate. Fiecare societate are un specific. E o limită. Adică sigur că, dacă pornești strict, zici că trebuie să iei impozite din orice, dar trebuie să vezi și un echilibru în societate, dacă societatea este pregătită pentru o asemenea impozitare”.
De unde a început totul
Ideea întregului material ne-a venit după ce am văzut o postare sponsorizată pe Instagram, care făcea reclamă la un site – cautsponsor.ro (foto jos).
Descrierea paginii de Facebook a aceluiaşi site este mai mult decât cuminte, însă galeria de fotografii este „picantă”, fiecare poză conţinând mesajul următor:
„Cauti o iubire secreta si discreta?
este locul ideal! Cautsponsor.ro
PS: Discretie maxima!„
Nu este treaba noastră să ridicăm acuzaţii, însă ne-am amintit despre celebrele cazuri de anunţuri de la „Matrimoniale”, unde în spatele unor texte aparent inocente (precum cel din descrierea de mai sus) se ascundeau oferte de prostituţie. Şi – mai ales – despre la fel de cunoscutele „saloane de masaj erotic”, unde, în funcţie de buzunarul clientului, acesta se poate juca de-a animalul cu două spinări în chipuri cât mai fanteziste.
Forumurile de escorte – raiul connaisseurilor
A nu se înţelege că situaţia prezentată mai sus este una singulară – Internetul românesc abundă de site-uri de escorte (escortguide.ro, fetedragute.ro, fetiterele.ro, escorte-sexy.net, nimfomane.com – ca să enumerăm câteva exemple găsite doar pe prima pagină de rezultate afişate de Google după căutarea „escorte”). Ba chiar există şi câteva forumuri (nimfomane.com/forum, ddcforum.com, fetecochete.com), unde clienţii descriu în amănunt experienţele cu „fetele” (ale căror tarife variază de la 50-100 de lei până la câteva sute de euro), dându-le note ca nişte oenologi, în funcţie de criterii bine stabilite (parolism, igienă, aspect fizic, comunicativitate etc.).
Am selectat la întâmplare un fragment de postare de pe formul Nimfomane.com, de la un client care mergea pe ideea „Fost-ai, lele, cât ai fost”. Vă prezentăm un citat cât de cât decent, lăsându-vă să vă delectaţi AICI cu întreaga poveste de la secţiunea „Alexia Roscata 176cm 56 kg experimentata”:
„Fumat tigara, baut suc ( sunt cu masina) , vorbit si trecut la nr 2 dupa improspatare, la care fata a muncit destul de mult, (…) dar fara rezultat pt ca juniorul nu a vrut sa capituleze a doua oara. Pt mine, o finalizare este de ajuns la anii mei, cu toate ca fata si-a dat toata silinta”.
Cazul „Anunţul Telefonic”: arestări degeaba, dosar întors la parchet
Pentru că am scris mai sus despre anunţurile de la matrimoniale, trebuie să vă aducem aminte cum, în aprilie 2015, o ştire făcea înconjurul presei: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 reţinuse nu mai puţin de 9 persoane de la publicaţia „Anunţul Telefonic”, acuzându-le de proxenetism. Unele au fost arestate la domiciliu, iar altele puse sub control judiciar (detalii AICI), pentru ca aproape două luni mai târziu măsura arestului la domiciliu să fie ridicată în cazul tuturor inculpaţilor (detalii AICI). La finele lunii ianuarie 2016, Judecătoria Sectorului 1 a întors definitiv dosarul la parchet, pentru refacerea rechizitoriului (detalii AICI).
Jurnalista Dollores Benezic a scris despre acest subiect pe blogul personal, atrăgând atenţia asupra unei dileme cu care s-au confruntat cei de la Anunţul Telefonic în urma unei hotărâri judecătoreşti:
„În aprilie 2015 Anunțul.ro a fost pus sub acuzare, alături de alte 43 de persoane, și i-a fost interzisă rubrica „Ea caută partener” de la secțiunea Matrimoniale. Șase luni mai târziu, judecătorul de Cameră preliminară a ridicat această interdicție, însă patronii ziarului au decis să nu repună rubrica pe site până când nu se lămurește legalitatea ei. Din punctul lor de vedere această rubrică a fost întotdeauna legală, atâta timp cât nu există nicio lege care să o interzică.
Situația în care se află acum proprietarii site-ului e un fel de Clenci 22 (Catch 22 pentru anglofoni). Teoretic sunt liberi să reia rubrica incriminată, dar…. Dacă o pun pe site exact așa cum era înainte, sunt pasibili de o nouă acuzație de proxenetism. Dacă o pun în altă formă, modificată, asta echivalează cu o recunoaștere a faptului că și ei considerau că rubrica respectivă este ilegală, deci confirmă acuzațiile procurorilor. Prin urmare au decis să mai aștepte. Așteptare care îi costă procente mari din venit, din profit și din traficul de pe site. În acest timp, alte sute de site-uri găzduiesc bine mersi anunțuri mult mai explicite decât cele din Anunțul și se instalează confortabil în poziția lăsată liberă în piață de ziarul incriminat de procurori”.
O parte întunecată: prostituţia şi şantajul
Nu stăm acum să facem o istorie a prostituţiei din România, ci ne limităm să amintim că, deşi comuniştii au închis bordelurile la sfârşitul anilor ’40-începutul anilo ’50, Securitatea a continuat să se folosească de unele prostituate, pentru şantajarea persoanelor incomode regimului. Se pare că această practică a şantajului a continuat până în zilele noastre. Fără să facem speculaţii cu privire la cei aflaţi în spatele operaţiunii, vă amintim că anul 2016 a debutat cu un scandal în Buzău: primarul PSD al momentului, Constantin Boşcodeală, fusese filmat la Rin Grand Hotel-ul fraţilor Negoiţă în timp ce făcea sex cu două fete. Autorul filmării transmitea la sfârşit că ar fi urmat să dea publicităţii un material similar cu deputatul PSD Marcel Ciolacu, însă între timp nu s-a mai întâmplat nimic.
CITIŢI ŞI: Scandal sexual cu edilul Buzăului. PSnews nu publică filmul trimis în redacție
Prostituţia în cifre
În octombrie 2014, Institutul Naţional de Statistică (INS) surprindea opinia publică prin includerea în calculele oficiale a contrabandei, precum şi a afacerilor cu droguri şi prostituţie. Acest din urmă subiect primise o formulă de calcul care ţine cont de preţul mediu, numărul de zile lucrate şi numărul de clienţi în fiecare zi.
“76% sunt prostituate pe strazi, iar restul sunt in alte locuri de: apartamente, hoteluri, cluburi”, explica Liliana Pintilia (directorul INS), citată de Ştirile Pro TV.
Astfel potrivit INS, în Bucureşti o prostituată de la colţul străzii cere în medie 75 de lei, are 4 clienţi pe zi şi produce anual peste 20.000 de euro. O vizită la domiciliu costă 150 de lei. O prostituată de hotel are tarif de 300 de lei, are între 3 şi 4 clienţi pe zi şi câştigă cei mai mulţi bani: 46.000 de euro pe an. Cele mai mari tarife le au însă prostituatele din cluburi: 420 de lei, cu doar 2 clienţi pe noapte şi cel mai mic număr de zile lucrătoare. INS susţine că nu poate divulga numărul total de prostituate. Cu toate acestea, un raport al Comisiei prezidenţiale pentru analiză riscurilor sociale citează Organizaţia Mondială a Sănătăţii potrivit căreia în 2003, în România erau între 23 şi 47.000 de prostituate. În cazul în care se confirmă cifrele, fenomenul prostituţiei s-ar situa între 1,8 şi 3,7 miliarde de lei pe an, nu 179 de milioane, cât a anunţat Institutul Naţional de Statistică, menţionau cei de la site-ul de ştiri citat.
Totuşi, în iunie acelaşi an, Adriana Ciuchea (directorul Direcţiei Conturi Naţionale din INS) atrăsese atenţia că pot exista diferenţe metodologice în ceea ce priveşte prostituţia de lux, fiind mai dificil de făcut diferenţierea dintre prostituate şi femeile „întreţinute”, conform stirileprotv.ro.
În aprilie 2016, Digi24.ro scria că prostituţia se ridicase în anul precedent la 0,01% din PIB, echivalentul a 16 milioane de euro.
Încercare de legalizare. Momentul Silviu Prigoană sau un caz de pudibonderie politică
Pe 15 septembrie 2010, în plină criză economică, Silviu Prigoană (în acel moment deputat PDL) depunea la Senat „Propunerea legislativă privind exercitarea activităţilor cu caracter sexual autorizate”. Nouă luni – atât a durat până când Parlamentul (prin Camera Deputaţilor) a respins-o definitiv, pe 21 iunie 2011. Dacă vă răpiţi 10 minute ca să verificaţi AICI şi AICI, veţi vedea că niciun alt parlamentar nu a îndrăznit să îşi pună semnătura pe proiectul de act normativ al lui Prigoană, iar comisiile, pe rudă, pe sămânţă, au dat avize negative, respectiv raport de respingere. Ba chiar şi Guvernul României (condus pe atunci de către Emil Boc) a transmis, în punctul de vedere, că nu susţine adoptarea proiectului de lege. Cu toate acestea, un singur organism a făcut notă discordantă: Consiliul Legislativ, care a avizat favorabil iniţiativa lui Prigoană.
„Prostituţia există. Problemă a societăţii, cu valenţe complexe prin dificultatea abordării faţă de sensibilitatea comunităţii, prostituţia reprezintă un subiect puţin atrăgător şi controversat din punct de vedere politic. Socotită, rând pe rând, cea mai veche profesie, decădere morală, racilă socială sau sursă de profit, prostituţia rămâne una dintre realităţile societăţii contemporane. România nu face excepţie, cu atât mai mult cu cât traversăm o perioadă de neajunsuri economice, neîmpliniri sociale sau frustrări personale”, pleda Silviu Prigoană în expunerea de motive.
Iată ce prevedea proiectul de lege:
- bordeluri doar pentru heterosexuali, „cu asigurarea respectării regulilor de igienă şi discreţie”;
- prostituatele trebuie să aibă minimum 20 de ani, iar clienţii – cel puţin 16;
- prostituatele trebuie să facă lunar controale medicale;
- prostituţia se poate defăşura atât la bordel, cât şi acasă, iar fetele vor avea un carnet de sănătate special;
- evidenţa persoanelor autorizate să practice prostituţia intra în sarcina Ministerului Afacerilor Interne;
- numărul de autorizaţii ce poate fi emis se stabileşte, pentru fiecare localitate, de către consiliul local, la propunerea primarului;
La rândul lor, bordelurile ar fi fost obligate:
- să nu desfăşoare în cadrul casei alte activităţi decât cele pentru care au fost autorizate;
- să nu permită accesul minorilor mai tineri de 16 ani;
- să afişeze în interiorul localului, la loc vizibil, tarifele pentru activităţile cu caracter sexual;
- să asigure respectarea drepturilor şi securităţii persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul casei;
- să păstreze confidenţialitatea cu privire la identitatea clienţilor şi să asigure securitatea acestora, precum şi a bunurilor ce le aparţin.
Iniţiativa de act normativ prevedea şi pedepse cu închisoarea, care ar fi variat de la 3 luni (pentru cei fără autorizaţie) până la 12 ani (pentru obligarea minorilor să se prostitueze).
În iulie 2012, Andreea Elena Marta şi sora ei, Maria Magdalena Lungu, erau reţinute de către DIICOT pentru proxenetism, fiind eliberate o lună mai târziu din arestul preventiv. Cea dintâi era soţia lui Codruţ Marta, fost şef de cabinet al lui Sorin Blejnar pe când acesta conducea ANAF-ul şi dispărut încă din luna mai a aceluiaşi an. Cazul de proxenetism a făcut deliciul atât al presei tabloide, cât şi al celei quality, dar s-a fâsâit în iulie 2015 prin condamnarea definitivă a Andreei Marta şi a Mariei Lungu la numai 3 ani de închisoare cu suspendare.
Cu toate acestea, tot răul a fost spre bine: cazul Marta a scos la iveală o serie de celebrităţi care ar fi călcat pragul bordelului. Printre acestea s-ar fi numărat: afaceristul Elan Schwartzenberg, Marian Oprişan (eternul preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Vrancea), Ionel Palăr (deputat PNL de Bacău – şi atunci, şi acum), fotbaliştii Cristi Pulhac, Florin şi Mihai Costea, precum şi fostul finanţator de la Dinamo Vasile Turcu.
Posibil schelet din dulapul lui Ponta: acuzaţii de sex cu o prostituată minoră
Un subiect fierbinte al anilor 2010-2011 fusese cel legat de reţeaua de prostituţie coordonată de către Ion Valeriu Tămârjan, Relu Cornel Costan, Radu Ştefan Nicola şi Alexandru Gabriel Voicu. Principalele nume de clienţi vehiculate în presa vremii erau cele ale deputaţilor PSD Robert Negoiţă şi Nicolae Bănicioiu. Partea întunecată este că unele dintre „fete” erau minore.
Partea şi mai întunecată a dosarului este un interviu obţinut de către ziarul Puterea şi citat pe portalul Ziuaconstanta.ro, în care o fată prezentată ca făcând parte dintre prostituate susţinea că printre clienţii ei se număra alt deputat PSD, Victor Ponta, chiar şi pe vremea când ea avea doar 17 ani. De asemenea, tânăra susţinea că şi Ponta, şi Bănicioiu îi fuseseră prezentaţi de către Negoiţă la RIN Grand Hotel.
Vă lăsăm să trageţi singuri concluziile, întrucât nu suntem nici instanţe morale, nici demnitari puşi în situaţia de a lua o măsură legislativă sau alta. Vă invităm doar să (re)vedeţi scena din „The People vs. Larry Flynt”, unde fondatorul revistei Hustler (interpretat de către Woody Harrelson) îi întreba pe spectatori: „Ce este mai obscen: sexul sau războiul?” (Contextul era cel al anilor ’60 şi al conflictului din Vietnam, aşa că aţi prins ideea.)
În egală măsură, vă amintim cuvintele personajului jucat de Al Pacino în „Avocatul Diavolului”: „Priveşte, dar nu atinge! Atinge, dar nu gusta! Gustă, dar nu înghiţi!”
