Nu despre celebrul film o să vă vorbesc, ci despre ceea ce am găsit în comuna Cornu Luncii, satul Dumbrava. Încă de la bun început vreau să subliniez încă o dată că am întâlnit și tigani fericiți.
Clădiri impunătoare, marmură în case, televizoare de dimensiuni foarte mari, cazane de cupru și oameni cu zâmbetul larg, asta am găsit într-una din zilele de toamnă aici.
Surprinși de bogăția care poate fi remarcată de orice trecător, încă de la început l-am întrebat pe primarul acestei comune, Gheorghe Fron, dacă nu cumva ne aflăm în Certeze, celebra localitate din Maramureș, unde se pare că nu există cuvântul sărăcie în vocabular.
”Nu ne aflăm în Certeze, ci în satul Dumbrava din Cornu Luncii, unde există oameni harnici, pricepuți și gospodari, care sunt un exemplu pentru noi, românii. Au o muncă specifică, sunt pricepuți în a face cazane, căldări, în tot ce înseamnă arta fierului. Sunt oamenii care de la Revoluție s-au adaptat noilor condiții, aici au venit bunicii lor cu cortul, iar de atunci au muncit și s-au ridicat”, ne-a spus primarul Gheorghe Fron.
O să vă spun că sunt modești, deși poate mulți dintre dumneavostră n-o să mă creadă. N-au vrut să iasă în față cu averile lor, ci mai degrabă au preferat să fie trași de limbă.
Istrate Stănescu este bulibașă, însă nu vrea să-i spunem așa:”Sunt liderul rromilor, nu bulibașă. Am o casă normală, nu mare. Părinții ne-au crescut, lor trebuie să le mulțumim că ne-au ajutat, ne-au educat, noi am muncit și am ajuns aici. Ne-a fost foarte greu, o casă de asta nu se face ușor. Am muncit alături de cei trei copii ai mei. Dacă avem sănătate, avem de toate. N-am dus-o rău nici pe vremea lui Ceaușescu, că și atunci munceam”, ne-a declarat liderul rromilor din Dumbrava.
Deși aleg să spună puține despre realitatea în care trăiesc, rromii nu se feresc să-şi povestească legendele.
”Batrânii noștri au venit aici. Am învățat să fac cazane fără carte, am învățat unul de la altul. Am ajuns la casă ca n-au mai vrut batrânii să stea la cort. Fetele noastre se căsătoresc de tinere, batrânii le aleg mirele. La noi s-au măritat cu el, cu el rămâne, indiferent de situație”, ne-a spus Gheorghe Stănescu, tatăl bulibașei.
”Sănătate să fie! Nu ne lipsește nimic, n-avem probleme. Dacă avem sănătate suntem multumiți de tot ce avem”, ne-a mărturisit soția bulibașei.
Am avut ocazia să vedem aici și rromi care și-au deschis o afacere și care se luptă ca aceasta să meargă bine.
”Nu mi-e rușine să recunosc că sunt rrom. Părinții mi-au dat ideea să fac acest magazin alimentar și bar. Până să deschid această afacere, umblam cu cazane cu ei. A fost foarte greu, dar astăzi nu m-aș mai întoarce la făcut cazane. La noi nu se fură, nu se dă în cap. La noi se muncește”, susține Mihai Stănescu, patronul unui magazin alimentar și al unui bar din satul Dumbrava.
Dacă ar fi să căutăm originile lingvistice, culturale şi genetice ale rromilor, am ajunge în nordul Indiei, cu circa 1 000 de ani în urmă. În afara elementelor împrumutate în ultimul timp, limba lor este fără îndoială, de origine indiană. Nu se ştie prea bine de ce au părăsit rromii Asia. Unii erudiţi sunt de părere că strămoşii lor, artizani şi artişti, au însoţit trupe de soldaţi care, în urma unor conflicte militare, şi-au părăsit patria. În orice caz, rromii au ajuns în Europa înainte de anul 1300 e.n., după ce au trecut prin Persia şi Turcia.
De atunci și până astăzi, rromii şi-au continuat traiul nomad, devenind nu numai fierari şi negustori iscusiţi, ci şi artişti de valoare.
Deci, într-adevar, premise pentru… mai bine există. Sa batem fierul cât e cald!
Lasa un raspuns