Administrațiile publice locale au văzut în Planul Național de Relansare și Reziliență-PNRR o oportunitate pentru a-și finanța proiectele de care comunitățile au urgentă nevoie. Municipiul București a propus proiecte de 7 miliarde de euro, Municipiul Iași a propus proiecte de 4 miliarde de euro și enumerarea poate continua. Însă, ce s-a alocat tuturor celor 3000 de UAT-uri, conform ultimei forme a documentului PNRR, aprobat vineri de Guvern, a fost o sumă de aproximativ 4 miliarde de euro.
Cum s-a ajuns la această situație ne explică Radu Dragomir, CEO Urban Scope – una dintre cele mai mari firme de consultanță și atragere de fonduri europene pentru municipalități: ”Această situație a apărut ca urmare a faptului că centralizarea tuturor informațiilor într-un singur punct a făcut ca societatea să perceapă numai ecouri ale deciziilor pregătite la nivel central, fără a fi implicați în mod real în realizarea PNRR. Administrația publică locală a perceput planul ca pe o «fata morgana», drept dovadă că în loc să propună idei de reformă, au propus seturi de proiecte care nu au sursă de finanțare în PNRR.”
În același timp, la nivel guvernamental, grupurile de lucru au lucrat intens pentru realizarea unui document care să îndeplinească toate criteriile regulamentului publicat de Comisia Europeană, să conțina reforme structurale și care să poată constitui baza de negociere.”Vom vedea dacă abordarea «unică», unii spun curajosă, de a propune în PNRR autostrăzi care nu au nicio legatură cu ideea de «proiecte verzi» va avea succes sau va fi amendată de Comisia Europeană, a continuat Radu Dragomir.
Pornit cu mare avânt și speranță ca o oportunitate unică pentru România, Planul Național de Relansare și Reziliență, componentă a Mecanismului European de Relansare și Reziliență, este pe cale să prindă contur într-o pseudo dezbatere națională, în care o parte dintre actanți discută despre proiecte, iar cealalta parte despre reforme. Prima formă a PNRR lansată în noiembrie 2020 era centrată pe soluții clare și tipuri de proiecte, dar nu conținea foarte multe referiri la reforme, ci numai un set de schimbări legislative. În forma actuală, Guvernul României propune un mix, cu un set de reforme majore precum și proiecte concrete.
„Așteptările societății sunt imense, oportunitatea de a implementa proiecte majore care să schimbe din temelii societatea este unică și dacă nu vom reuși să fructificăm acest restart la nivel național vom plăti un preț care va face ca decalajul dintre noi și Europa dezvoltată să se mărească, fapt ce va crea dezechilibre majore în societate. Planul Național de Relansare și Reziliență poate trece de la «fata morgana» la «Planul Marshall»”, încheie reprezentantul Urban Scope.
Urban Scope are o experiență de peste 10 ani, timp în care a devenit un integrator de servicii dedicate dezvoltării durabile a localităților. A dezvoltat proiecte de mobilitate urbană, regenerare urbană și eficiență energetică. Are proiecte finanțate din fonduri europene în valoarea de peste 350 de milioane de euro, care se află în derulare, pentru municipiile Constanța, Buzău, Focșani, Drobeta Turnu Severin, Călărași, Sibiu și Iași.
Conceptele Urban Scope de dezvoltare a orașelor, incluse în aceste proiecte, au presupus: sisteme inteligente de management al traficului și transportului public, soluții de sistematizare rutieră cu introducerea benzilor unice de transport, centre de comandă și control pentru monitorizarea utilităților publice, sisteme inteligente de iluminat ecologice cu telemanagement, crearea de hub-uri de transport, soluții alernative de mobilitate, platforme software de integrare a soluțiilor de mobilitate, concepte de regenerare urbană care includ elemente economie circulară, precum și alte soluții complementare care vor conduce la creșterea standardului de viață al cetățenilor în România.
Lasa un raspuns