Precedentul Motoc îi dă speranțe lui Zegrean
Guvernul și Ministerul Justiției au rol decisiv în numirea reprezentantului României la Curtea de Justiție a UE. Augustin Zegrean nu are cea mai bună relație cu Executivul și cu premierul Victor Ponta, fiind numit la CCR pe filieră „portocalie”, însă precedentul Iulia Motoc îi dă însă speranțe. Aceasta a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului tot de la Curtea Constituțională, desemnată de Guvern, la propunerea ministrului Justiţiei. În locul lăsat liber de Iulia Motoc – numită tot pe filieră „portocalie” la CCR – a ajuns senatorul PSD, Toni Greblă.
Rămâne astfel de văzut dacă actuala putere va prefera să-l trimită pe Augustin Zegrean la CEJ, pentru a elibera un loc la CCR, unde să își trimită propriul candidat cât încă mai are majoritatea în Parlament. Ori, poate Executivul va opta pentru desemnarea altui magistrat decât Zegrean la Luxemburg.
Cum este ales reprezentantul României la CEJ
Pentru a obține mandatul de judecător al CEJ, Augustin Zegrean va susține, alături de cei zece contracandidați, un interviu, care va avea loc marți, 3 martie.
Desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător al Curţii de Justiție a UE se face de către Guvern, la propunerea Comisiei de selecție în fața căreia candidații susțin interviurile, conform procedurii oficiale.
Din Comisia de selecție fac parte:
- – ministrul Justiției, care este și președintele Comisiei;
- – ministrul Afacerilor Externe;
- – agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;
- – directorul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului din cadrul Ministerului Justiţiei;
- – directorul general al Departamentului afaceri juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe;
- – un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat la invitaţia ministrului Justiţiei;
- – un judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat la invitaţia ministrului Justiţiei;
- – două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie.
Comisia decide cu votul majorității membrilor prezenți.
Criteriile în funcţie de care se va realiza evaluarea candidaţilor sunt:
- a) calificarea juridică a candidatului şi cunoaşterea dreptului şi instituţiilor UE;
- b) experienţa profesională;
- c) capacitatea de a exercita funcţii judiciare;
- d) competenţele lingvistice;
- e) capacitatea de a lucra într-un mediu multicultural, care reflectă diferite sisteme juridice;
- f) lipsa oricărei îndoieli cu privire la independenţa şi imparţialitatea candidatului.
La finalizarea audierilor, Comisia selectează candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj, precum şi două propuneri de rezervă, în ordinea punctajului obţinut, iar propunerile sunt comunicate Guvernului, spre aprobare.
În cazul în care Guvernul nu este de acord cu propunerea înaintată de Comisie, va alege, motivat, un candidat din lista de rezervă. În cazul în care Guvernul nu este de acord cu niciuna dintre propunerile prezentate, inclusiv cele din lista de rezervă, se reia procedura de selecţie.
Lasa un raspuns