Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul a fost cinstit în chip deosebit miercuri, 20 iulie 2022, la mănăstirea al cărei ocrotitor este încă de la zidirea ei de către Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, în anul 1488. Sfântul locaș a fost resfințit de cei doi ierarhi ai eparhiei noastre, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar. Tot în această zi a fost instalat și întâiul stareț de la reînființarea mănăstirii, măsură luată anul acesta, după 237 ani de la închiderea sfântului locaș în urma ocupării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic.
Momentul de o importanță istorică s-a desfășurat în cadrul manifestărilor Anului Jubileu, dedicat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților Moștenirii mușatine – cultură, credință, istorie.
Unul din primele locașuri sfinte ctitorite de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Mănăstirea „Sfântul Ilie” – Șcheia, considerată „soră” a Mănăstirii Voroneț datorită faptului că au fost ridicate în același an, în numai câteva luni, a primit veșmântul resfințirii, în prezența a numeroși credincioși.
La slujba de târnosire a ctitoriei voievodale, în semn de cinstire a ctitorului, biserica a primit cel de-al doilea hram, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Ierarhii au pecetluit Masa Sfântului Altar și au binecuvântat interiorul și exteriorul bisericii prin stropirea cu apă sfințită și prin însemnarea în chipul Sfintei Cruci cu Sfântul și Marele Mir.
Evenimentul a continuat cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, în incinta ansamblului monastic, pe un podium special amenajat. Slujba a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, împreună cu Preasfințitul Damaschin Dorneanul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, stareți și slujitori de la mănăstirile și parohiile din împrejurimi.
Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dirijat de arhid. Ilie Leonte.
La momentul rânduit, în timpul împărtășirii clerului, arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a adus în atenție cele mai importante aspecte legate de istoria mănăstirii reînființate. Totodată, au fost amintite preocupările voievodului moldovean, care îl arată pe acesta drept cel mai mare conducător de obști și apărător al creștinătății pe meleagurile noastre.
La finalul Sfintei Liturghii, arhim. Melchisedec Velnic le-a amintit celor prezenți despre motivul pentru care Mănăstirea „Sfântul Ilie” este considerată soră a Voronețului, cele două locașuri de cult fiind construite în câteva luni ale aceluiași an, 1488.
În continuare, protosinghelul Elisei Preutu, de metanie de la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, a fost hirotesit în slujirea de stareț. Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul i-a oferit părintelui toiagul de stareț, obiect care simbolizează autoritatea, responsabilitatea și buna păstorire pe care le are de îndeplinit în cadrul obștii monahale încredințată lui de Dumnezeu.
Părintele stareț a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic pentru binecuvântare, soborului slujitor și credincioșilor pentru împreuna rugăciune. Totodată, le-a dăruit ierarhilor câte o icoană cu chipurile sfinților ocrotitori.
Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a oferit binefăcătorilor și susținătorilor lucrării Bisericii cu hramurile„Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” și „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” distincții de vrednicie, semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești.
Dintre cei care au primit Ordinul „Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” îi amintim pe clericii Eduard Gavrilei și Dimitrie Mihoc, întrucât au urmat exemplul oferit de „tânărul înțelepțit de Dumnezeu, care și-a îndeplinit cu devotament slujirea sa și și-a fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”.
Ordinul „Crucea Bucovinei” a fost oferit „pentru remarcabila activitate în slujirea Bisericii și Comunității”. Între cei care au primit cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților se numără prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, director al Bibliotecii Naționale a României, și Vasile Andriciuc, primarul Comunei Șcheia.
Distincția Ordinul „Mușatinii”, oferită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic pentru strădania în slujirea semenilor, „urmând (astfel) domnilor Moldovei și altor vrednici ctitori de țară și neam”, a fost înmânată lui Lucian Romașcanu, ministru al Culturii, precum și altor personalități implicate în procesul de restaurare a bisericii.
În cadrul evenimentului a fost conferit și Ordinul „Anastasie Crimca” celor care „au urmat exemplul Mitropolitului Anastasie Crimca, cărturar distins și om de cultură polivalent, creator și inovator în arta ecleziastică, jertfelnic lucrător în mijlocul societății moldave ca laic, dar și ca ierarh, milostiv și sensibil față de cei în suferință, de numele căruia se leagă construirea primului spital public din țară, la Suceava, în anul 1619.”
Au mai luat cuvântul Lucian Romașcanu, ministru al Culturii, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, director al Bibliotecii Naționale a României, și Vasile Andriciuc, primarul Comunei Șcheia. La final, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a primit, din partea Consiliului Local, Cheia Mănăstirii „Sfântul Ilie” Șcheia, în semn de prețuire pentru tot ceea ce s-a realizat în această comunitate.
În încheiere, Părintele Arhiepiscop le-a vorbit credincioșilor despre faptul că biserica, prin primirea darului sfințirii, este a lui Dumnezeu și nu a oamenilor sau a unei instituții. Nu în ultimul rând, ierarhul i-a felicitat pe toți: „Biserica, prin sfințire, este dăruită lui Dumnezeu și ea intră în proprietatea lui Dumnezeu. Prin sfințire, biserica a fost înregistrată în analele Împărăției lui Dumnezeu, pusă la dispoziția credincioșilor. Uzufructul vă aparține, sfințenia bisericii, dar dreptul de proprietate nu îl am nici eu, nici primăria, nici Arhiepiscopia, ci Dumnezeu. Noi gestionăm aici lucrarea lui Dumnezeu. Așadar, iubiți credincioși, vă felicităm pe toți cei care v-ați implicat în această sfântă lucrare. Doresc ani mulți și buni cu sănătate de la Dumnezeu celor care purtați numele ocrotitorului acestei sfinte mănăstiri, dar și tuturor celorlalți. (…) Să treceți prin Sfânta Biserică și să ieșiți oameni reînnoiți sufletește și cu o hotărâre fermă de a nu-L mai supăra pe Dumnezeu nici într-un fel.”
Potrivit tradiției, fiecare credincios va avea posibiltiatea de a intra și de a se închina în Sfântul Altar până duminică, 24 iulie, când se va săvârși prima Sfântă Liturghie pe altarul nou pecetluit, de către părintele stareț al așezământului monahal.
Reorganizarea și revigorarea vieții monahale în așezămintele bucovinene închise a fost și este o prioritate a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, anunțată la scurt timp după întronizarea ca Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
Scurt Istoric – Mănăstirea „Sfântul Ilie” Șcheia
Potrivit pisaniei, Mănăstirea „Sfântul Ilie” Șcheia a fost zidită între 1 mai și 15 octombrie 1488: „Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, domn al Țării Moldovenești, am zidit acest hram în numele Sfântului Proroc Ilie; și s-a început în anul 6996 <1488>, luna mai 1; și s-a sfârșit în același an, octombrie 15”.
Mănăstirea „Sfântul Ilie” este considerată „sora” Mănăstirii Voroneț, ctitorită de Sfântul Ștefan cel Mare în numai câteva luni, în același an. De-a lungul timpului locașul a cunoscut perioade înfloritoare, dar și de restriște, aflându-se la o mică distanță de Cetatea de Scaun a Sucevei.
După ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, Mănăstirea „Sfântul Ilie” a fost închisă la 29 aprilie 1785. Chiliile au fost demolate, iar biserica a fost transformată în biserică parohială.
În perioada 2019–2022, ctitoria ștefaniană a cunoscut un amplu proces de restaurare.
Cu binecuvântarea și la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în ședința Consiliului Eparhial din 7 martie 2022 a fost hotărâtă redeschiderea mănăstirii.
Lasa un raspuns