Pandemia de coronavirus a schimbat dramatic viața copiilor. Dintr-odată nu au mai mers la şcoală, nu s-au mai putut întâlni cu prietenii. A apărut teama de boală sau de faptul că ar putea transmite virusul părinților și bunicilor. Mulţi copii şi adolescenţi au trecut și trec prin stări de anxietate. Unii au ajuns chiar la gânduri de suicid.
Odată cu restricţiile de la începutul anului trecut pentru limitarea răspândirii virusului, copiii şi adolescenţii au rămas în case, nu şi-au mai văzut prietenii. Viaţa lor s-a schimbat radical. Principalul sentiment pe care l-au spus, însă, specialiştilor, când au ajuns în cabinetele lor, este că se simt nefericiţi, relatează digi24.ro.
„Temerile legate de coronavirus au însemnat mult mai puține întâlniri, imposibilitatea de a-și vedea prietenii și de a face lucruri împreună în locuri publice sau în locuri în care ei pot să se întâlnească”, povestește mama unui adolescent. „Senzația lipsei prietenilor și atunci a validării, cumva, sociale, în perioada adolescenței, creează și o lipsa de stimă scăzută. Am contactat un psiholog. Pe această cale îi rog pe toți părinții să nu aștepte, să nu creadă că lucrurile trec de la sine”, este apelul femeii în urma experienței avute cu propriul copil.
„Cuvinte-cheie pe care le auzim de la ei sunt: mă simt mai nefericit, nu mai pot să fac ce făceam înainte, nu mă mai văd cu prietenii mei, nu ne-am mai văzut decât online, mi-am găsit refugiul în online”, arată Ema Andrei, medic.
„Faptul că au stat acasă atât de mult timp la început, câteva luni, când toată lumea a stat acasă, asta i-a făcut să sufere de o singurătate la care nu i-au găsit sens. Mai apoi, pe toată perioada aceasta, de la început, au avut mai multe tipuri de spaime. Cele legate de boală, cele legate de moarte, cele legate de existența unui virus complet nou și despre care, practic, nu știam nici noi mare lucru”, explică Roxana Maier, psihoterapeut.
Asociaţia „Salvaţi Copiii” a făcut un studiu pentru a vedea cât de adânci sunt cicatricile lăsate de pandemie asupra copiilor, iar concluzia este una dureroasă.
„Unu din trei copii suferea, în mod serios, de probleme de comportament induse, mai ales de anxietate și 50% dintre adolescenți cu probleme serioase de înțelegere chiar cu privire la situația reală până la tentative sau ideații de suicid. Am avut și două cazuri în care au existat tentative. Aceste stări de depresie nu pot fi rezolvate în cadrul familiei. Pentru ele este nevoie de o evaluare serioasă din partea unui psiholog sau psihiatru”, spune George Roman – reprezentant al asociației „Salvați Copiii”.
Medicii le recomandă părinţilor să fie atenţi la copiii lor şi să vadă schimbările de comportament. Problemele emoţionale netratate vor însemna alte probleme şi la vârsta maturităţii. O povară pe care o vor căra cu ei toată viaţa, dacă nu este tratată la timp.
Ema Andrei, medic: „Părinții să fie atenți la copiii lor. Să discute, comunicarea este esențială, să-i asculte și să le transmită mesajul: sunt acolo pentru tine. Adică să nu trecem de la „Nu vorbesc cu tine, am treabă” la „Ce faci? Cum ești” în fiecare minut, să fie acolo prezenți, să le invadezi spațiul personal. Nu. „Sunt aici pentru ține, dacă ai nevoie de ajutor, spune-mi și mergem”. Când vorbim despre adolescenți, important este să vedem cât de mult timp își petrec singuri, dacă apare această retragere socială”.
Un impediment în rezolvarea stărilor de anxietate sau depresie a copiilor şi tinerilor este câteodată chiar familia, care de ruşine refuză să meargă cu copilul la un psiholog, pentru că societatea îl va eticheta imediat. Un sfat vine chiar din partea unei mame care şi-a dus copilul la specialist pentru a-l ajuta: „Dragi părinți, nu e nicio rușine, nu e nicio jenă, e cel mai sănătos și corect lucru de făcut și înțelept din partea voastră să faceți acești pași. Fără ei, practic, cumva le tăiați posibilitatea unui viitor”.
Medicul Ema Andrei confirmă: „Trebuie să recunoaștem că încă ne confruntăm cu un stigmat asupra acestei specializări și cu o dificultate a persoanelor de a se adresa serviciilor de sănătate mintală, atunci lucrurile devin și mai greoaie pentru acești copii”.
O altă problemă este lipsa specialiştilor. În România sunt numai 217 psihiatri pentru copii si adolescenţi. Sunt şi trei judeţe care nu au nici măcar un astfel de medic: Ialomiţa, Giurgiu și Covasna.
„Încercăm să ne punem în locul pacienților noștri. Indiferent ce problemă de sănătate ai avea, să știi că nu ai un specialist căruia să i te adresezi în apropiere e dificil”, recunoaște medicul Ema Andrei.
Guvernul încearcă să depisteze toţi copiii şi adolescenţii cu probleme prin intermediul şcolilor şi să le asigure şedinţe de terapie gratuite.
„Trebuie să punem degetul pe rană, trebuie să investim în sistemul educațional, pentru că aceste investiții vor aduce beneficii ulterioare. Deci, nu trebuie să ne uităm doar la un cost de impact inițial, noi trebuie să ne uităm la cât plătim după aceea”, spune Iulian Cristache, de la Federația Naționala a Părinților.
„Acești copii vor fi depistați în urma evaluărilor care se vor face la nivelul școlilor sau al comunității. Vom crea instrumente prin care să poată fi depistați acești copii sau să se autodepisteze cu sprijinul părinților și se va crea un mecanism de referire către specialiștii existenți în comunitate: psihologi, psihoterapeuți sau psihiatri și în funcție de programul terapeutic de care are nevoie fiecare copil se va deconta un număr de ore de terapie.
Probabil că vorbim de 10, 15, 20 de ședințe de terapie, în funcție de diagnosticul copilului, a explicat Mădălina Turza – consilier guvernamental.
Problemele emoţionale ale copiilor nu le întâlnim acum pentru prima dată, dar până acum nicio autoritate nu a făcut un screening asupra sănătăţii lor mintale, la nivel național, astfel că situaţia reală nu o ştie nimeni. Primii care pot ajuta însă sunt părinţii, care pot observa schimbări în comportamentul copiilor lor.
„Fiți împreună, ajutați-vă copiii și cu siguranță lucrurile vor merge înspre bine!” – este sfatul venit din partea unui părinte, potrivit psnews.ro.
Lasa un raspuns