În urmă cu 79 de ani, pe 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică îi dădea României un ultimatum: evacuați armata și administrația civilă de pe teritoriul dintre Prut și Nistru!
Termenul pentru evacuare era de 4 zile, dar trupele sovietice nu au aşteptat şi au intrat imediat în Basarabia.
Bucovina de Nord și sudul Basarabiei au intrat în componenţa Ucrainei. La Chişinău s-a instalat regimul comunist, iar Basarabia a fost unită cu Transnistria și a primit numele de Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
Din cauza presiunilor venite de la Moscova și de la Berlin, administrația și armata română s-au retras pentru a evita războiul.
Aceste evenimente s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care, prin pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră sferele de influență teritorială în Europa de Est.
„Soldaţi, vă ordon: treceţi Prutul!”
Pe 22 iunie 1941, autoritățile române au revenit în Basarabia, odată cu celebrul ordin al lui Ion Antonescu „Soldaţi, vă ordon: treceţi Prutul!”, dar nu pentru mult timp. După înfrângerea de la Stalingrad, contraofensiva sovietică a ajuns la Prut în martie 1944.
Efectele Pactului Ribbentrop – Molotov au fost prelungite la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial de împărţirea sferelor de influenţă în Europa prin înţelegerea de la Ialta, din februarie 1945, între liderul sovietic Stalin, premierul britanic Churchill şi preşedintele american Roosvelt.
Ruperea Basarabiei de România a fost admisă de marile puteri prin Tratatele de Pace de la Paris doi ani mai târziu, în februarie 1947.
Lasa un raspuns