Într-un articol publicat, luni, pe blog, fostul prim-ministru Adrian Năstase vorbeşte despre compromisurile făcute pentru stabilirea componenţei noului guvern, precum şi despre profesionismul sau lipsa lui în cazul unora dintre candidaţi, în contextul priorităţilor legislative pe care le va avea cabinetul Cioloş.
Redăm mai jos materialul integral semnat de Adrian Năstase:
„Guvernul Ciolos este, in mare măsură, un guvern de amici tehnocrati. Dacian Ciolos, in conditiile in care a fost plecat mult timp din tară si in conditiile in care nu va conduce un guvern cu ministri politici, a trebuit să recurgă la diverse cunostinte, de pe la vechiul CDR (spre exemplu la Romică Tomescu (fost ministru al Mediului în guvernarea CDR – n.r.)), la cunostinte din PNL, să discute la Cotroceni, să-si consulte agenda telefonică cu numele românilor care lucrează la Bruxelles. Ca urmare a acestor discutii, el a primit din partea cunostintelor sale, diverse propuneri, unele din ele extravagante. Persoane pe care eventual nu le cunostea până săptămâna trecută. Unele dintre ele amici si tehnocrati, altele doar tehnocrati, altele doar amici. O formulă eterogenă, de la manechine in costume sexy până la persoane serioase, cu multă experientă, gen Lazăr Comănescu. Dacian Ciolos nu are nicio vină. El lucrează cu materialul clientului. I s-a cerut să compună, in câteva zile, un Guvern al Salvării Nationale, pentru a gestiona efectele unui incendiu intr-un club frecventat de tineri. Nici nu mai stim acum daca acest guvern este guvernul „lor” sau guvernul „lui”.
Profesionalismul acestor candidati este cel mai bine exemplificat de propunerea de la ministerul justitiei – o persoană care nu are studii juridice. Oricum, vom avea un paradox – in guvernul anterior am avut un ministru politic al justitiei care era tehnocrat, acum vom avea un tehnocrat care va fi politic.
Nu vreau să comentez, individual, candidaturile. Sunt convins că unii dintre ei sunt persoane respectabile. Va fi insă foarte greu pentru guvern, in conditiile de lipsă de omogenitate, să functioneze ca o echipă. Nu există un liant intre ei. Poate mă insel…
In ceea ce priveste programul de guvernare propus, pentru o perioadă de un an, de guvernul tehnocrat, el este mai curând politic si cuprinde obiective pe termen lung. Sunt corecte multe dintre măsuri sau priorităti, unele analize sunt intelepte – mai ales pe planul relatiilor externe. Dar pare că guvernul isi propune să fie dirigintele partidelor si al parlamentului, implicându-se in chestiuni electorale (legislatie, timing, etc.), ceea ce, de obicei, se realiza prin comisii parlamentare speciale. Ideea comasării alegerilor (parlamentare, prezidentiale, europarlamentare si locale) ii va face pe membrii Comisiei de la Venetia să se strice de râs. Cum s-ar putea face campanii electorale in devălmăsie? Sau alegerile in „noul” stat de drept trebuie să-si piardă din importantă? Contează, nu-i asa, cine numără si dacă vom organiza alegeri cu vot electronic, vom rezolva rapid chestiunea alegerilor. Las la o parte că ar mai fi un fleac – revizuirea Constitutiei – inainte de a face bazaconia asta. Dar in definitiv, nu am putea face, cu acelasi prilej si alegeri pentru Academia Română, pentru FRF, pentru Curtea de Conturi, etc. S-ar mai economisi eforturi si bani.
Tema descentralizării – din nou – este o temă cu ample dimensiuni politice (aspecte regionale, etc.). Nu stiu dacă un guvern tehnocrat o va putea aborda. Aspectele de birocratie, fără indoială. Se mai propune „crearea unei scoli superioare de administratie publică”. Nu stie oare Dacian Ciolos că am creat, in mandatul meu, Institutul National de Administratie, pe modelul ENA si ca această scoală a fost inchisă de guvernul din care a făcut parte?
Imi cer scuze dacă am luat prea in serios aceste propuneri.
PS In ceea ce-l priveste pe Vasile Dâncu, vom vedea dacă el a fost luat prizonier in acest guvern sau el va fi mastermind-ul acestui proiect. Despre PSD nu are rost, deocamdată, să vorbim”.
Lasa un raspuns