Este, cred eu, inutil să-i numim pe „birjarii” din media românească pentru că acești cetățeni, incapabili să scrie ceva frumos sau măcar ceva adevărat, își ocupă timpul izvodind articole care ne întorc, ca țară, la vremea de dinaintea lui Tudor Arghezi și la cultura de birt. Culmea iraționalului este că televiziunile și ziarele „se bat” pe acești „intelectuali” care și-au adunat cultura de prin șanțurile și gropile de gunoi ale societății, deoarece, scandalurile cresc tirajul sau audiența ceea ce influențează prețul publicității. Dacă unii dintre numiții intelectuali reprezentativi ai societății noastre au măcar scuza de a se crede imuabili în baza vreunei diplome care îi face specialiști în mersul trenurilor, în panificație sau altă chestie fără de care lumea s-ar întoarce în comuna primitivă, cei mai nocivi sunt specialiștii în nimic care își dau cu părerea despre orice doar pentru că „au dreptul”.
Astfel avem tot felul de autori de articole bombă despre ceea ce cred ei că se întâmplă, articole în care limbajul de mahala, imprecația și ironia de joasă speță sunt socotite „figuri de stil” iar ilustrațiile care le însoțesc sunt chiar mai abjecte. De la înălțimea caprei de la birjă, „corifeii nulității” sunt acuzatori, judecători și călăi pentru oricine are ghinionul să se afle între ei și soare, creând adevărate conuri de umbră în jurul lor exclusiv prin timorarea oricui se apropie de sursa de bunăstare. De altfel, pretenția lor de a se pricepe la orice îi pune nu de puține ori în poziția ingrată de a distruge carierele celor care se bazează pe influența „seniorului” în demararea carierei, deoarece specialiștii adevărați știu care este valoarea reală a aprecierilor acestuia și ocolesc pe departe artiștii care au ghinionul să-i placă „maestrului”.
Este cert că „birjarii” au publicul lor deoarece orice individ lipsit de cultură generală este mai dispus să râdă de oamenii normali și culți pe baza „operelor nepereche” debitate de ziariștii „adevărați”. Cum mama proștilor este mereu însărcinată cu tripleți, poate că este necesară o corectare a legii libertății presei care să îi pună pe „geniali” să dovedească cele scrise iar în cazul că nu o pot face, să răspundă material față de persoanele lezate și cu ceva închisoare față de societate. Vremea ziariștilor care se manifestă prin onomatopee și șpagat pe două scaune trebuie să se termine, așa cum trebuie să se termine vremea presupușilor experți dacă vrem ca societatea românească să-și recâștige respectul de sine.
Lasa un raspuns