Apoi în luna ianuarie lucrurile au luat o turnură destul de ciudată pentru liberali, lucru care i-a determinat pe mulți să se întrebe care sunt adevăratele intenții ale președintelui în ceea ce privește partidul care l-a propus pentru funcția supremă în stat. Liberalii au fost loviți în moalele capului în momentul în care Iohannis le-a dat de înțeles că nu trebuie să mizeze pe susținerea lui în accederea la guvernare.
Trei momente au fost edificatoare în privința modului în care Klaus Iohannis și-a sabotat, cu sau fără voia sa, șansele PNL de a ajunge la guvernare.
1. Coabitarea cu Ponta și neimplicarea în formarea unei noi majorități de PNL. „Aşa am vrut să fie relaţia, să avem o relaţie de lucru, nu avem niciun fel de coabitare, nu avem niciun pact, niciun fel de înţelegere, dar sunt preşedintele României, primul-ministru are atribuţiile lui, mi se pare absolut normal să vorbim împreună pentru că răspundem de bunul mers al României. Nu este o declaraţie teatrală, mi se pare normal să ne întâlnim atunci câd situaţia impune, peste o săptămână ne întâlnim, cealaltă nu, peste o lună, dar nu pot să-mi imaginez ca un prim-ministru şi un preşedinte să lucreze împreună dacă nu vorbesc împreună”, declara Klaus Iohannis pe 7 ianuarie.
Dezvoltarea unei relații de lucru normală cu premierul României a ridicat unele sprâncene prin tabăra liberală care nu înțelegea ce se întâmplă. Trebuie amintit că în acea perioadă liberalii anunțau schimbarea majorității o dată la câteva ore. Această atitudine a lui Iohannis nu a făcut decât să întărească PSD-ul lui Victor Ponta și chiar pe premier, care a beneficiat, într-un fel, de legitimitatea conferită de acceptarea relației interinstituționale de Iohannis. Dacă ar fi fost Traian Băsescu în locul lui Iohannis am fi asistat cu siguranță la o luptă pe viață și pe moarte pentru înlocuirea Guvernului.
Însă, ceea ce a turnat plumb în pantofii liderilor PNL și a cam năruit șansele liberalilor de a prelua puterea anul acesta a fost declarația lui Klaus Iohannis, făcută cu prilejul bilanțului de 100 de zile de mandat.
„Când va veni alt Guvern, trebuie întrebare partidele politice. Eu nu preiau rolul opoziției. Eu rămân în funcția de președinte. Dacă opoziția reușește să treacă o moțiune de cenzură, vom avea alt guvern. Dacă nu, vom avea unul după alegerile din 2016”, a spus Iohannis.
Pe scurt, fiecare cu treaba lui. Cam cum ar trebui să se întâmple într-o Românie în care președintele are rolul de mediator și în care nu trebuie să se implice în jocurile politice.
2. Consensul cu PSD de la consultări pe legi importante pentru România. Consensul la care s-a ajuns la Cotroceni între toate formațiunile politice pune sub semnul întrebării opoziția din această țară. Klaus Iohannis a fost de acord cu PSD, PSD a fost de acord cu președintele, PNL a trebuit să fie de acord cu președintele pentru că nu dă bine la popor să te pui rău cu omul pe care l-ai susținut.
PNL nu era de acord cu cel puțin două aspecte din cele trei puncte care s-au aflat pe ordinea de zi de la Cotroceni. Primul este referitor la legile electorale – PNL a vrut ca primarii să fie aleși în două tururi, însă PSD și-a impus voința. În acest caz putem spune că acțiunea PNL a fost un bluf de imagine, deoarece e și în interesul lor ca primarii pe care îi au, și care pleacă cu prima șansă în alegerile de anul viitor, să își păstreze mandatele.
Al doilea aspect ține de votul pe diaspora. PNL a venit cu un proiect referitor la votul prin corespondență. Însă, în urma consultărilor, liberalii s-au supus din nou voinței PSD, care a cerut ca AEP să organizeze alegerile din diaspora, iar cetățenii să se înscrie pe liste cu 6 luni înainte de vot. Vasile Blaga s-a conformat și a declarat la finalul consultărilor că „dorim ca AEP să organizeze alegerile din diaspora. Nu ne deranjează înscrierea pe liste cu 6 luni înainte de vot”.
Aceste consultări au făcut ca PNL să fie criticat pentru că nu face opoziție, pentru că se supune deciziei lui Iohannis, chiar dacă sunt puși în situații ingrate. Și într-adevăr cam asta s-a întâmplat.
3. Mesajul transmis UDMR ultima reușită a lui Klaus Iohannis. Pentru a face o majoritate PNL avea nevoie de cât mai mulți parlamentari care să treacă de partea lor. Chiar și semnalul UDMR din decembrie, când a ieșit de la guvernare, a fost unu clar: mergem cu voi, dar să aveți majoritate.
Poziția UDMR este influențată în mare măsură de modul în care oscilează majoritatea în Parlament. În primele luni ale anului părea că actuala majoritate va fi pierdută de PSD. Însă, PSD și-a revenit după eșecul din noiembrie și a început să strângă rândurile destul de puternic.
Acum, PNL încearcă să facă ochi dulci pe mai departe UDMR, însă liderii maghiari au înțeles faptul că șansele de schimbare ale guvernului sunt scăzute. După ce Alina Gorghiu a declarat că va purta negocieri cu UDMR după congres, părea că lucrurile iau o turnură pozitivă pentru liberali.
Optimismul PNL a fost tăiat de la rădăcină de către liderul UDMR, Kelemen Hunor, care le-a dat de înțeles că nu au oameni pentru a prelua guvernarea. Deși nu a spus-o direct, faptul că a declarat că PNL nu au ce să pună în locul actualului Guvern, este destul de evident că nici Hunor nu crede în liberali.
Mai mult, PNL are problema respingerii accederii la guvernare a UDMR în 2012, atunci când Crin Antonescu și toată conducerea liberală s-a opus acestui lucru, deși aveau un acord semnat.
Iar, dacă acest lucru nu era de ajuns, în presă au apărut informații cu privire la două tipuri de mesaje pe care Klaus Iohannis le-a trimis către UDMR cu prilejul Congresului. Unul dintre mesaje a fost citit în cadrul evenimentului de consilierul prezidenţial Laurenţiu Mihai Ştefan, iar celălalt a fost publicat pe pagina web a Administraţiei Prezidenţiale, însă după câteva ore a fost şters. Conform jurnaliştilor de la publicaţia maghiară Transindex, în primul mesaj, şeful statului era mult mai generos cu minoritatea maghiară, dar a fost între timp eliminat. În primul mesaj, președintele Iohannis admitea că minoritatea maghiară se confruntă cu „multe chestiuni rămase nerezolvate”, cu „subiecte sensibile”, cum ar fi autonomia, și vorbea despre „extinderea drepturilor minorităților”.
Mesajul cu care consilierul prezidențial, Laurențiu Mihai Ștefan, a ajuns vineri la Cluj este mult mai scurt și nu mai face nici o referire la problemele maghiarilor, nici la autonomie.
Postarea a fost, însă, păstrată pe cache de la Google. Administraţia prezidenţială nu a recunoscut diferenţele dintre cele două abordări.
Totuși, pentru UDMR este încă un motiv pentru care să nu cadă în mrejele celor din PNL pentru a-i susține la guvernare.
Așadar, în acest moment se poate pune întrebarea: mai reprezintă Iohannis interesele liberalilor care l-au propus pentru funcția de președinte? Se pare că nu, iar acesta are propriile sale interese pe scena politică și publică.
Lasa un raspuns