Subiectul principal îl reprezintă interviul acordat de prim-ministrul român postului francez TF1, interviu unde, potrivit Deutsche Welle, Cioloş a „făcut impresia unei persoane care nu poate emite opinii de la egal la egal.”
„Ca prim-ministru, fie şi «tehnocrat», chiar nu ai nicio opinie despre legea El Khomri, despre sindicate, greve, vandalisme? Nu eşti nici mai de stânga, nici mai de dreapta? (…) Faptul că premierul nu are nicio opinie şi că «nu e surprins» e mai curând deconcertant. Nu trebuie să critici, ar fi lipsit de tact ca oaspete în Franţa, dar poţi spune ceva care să dea sentimentul că eşti un interlocutor viu, bine aşezat în problematica politică a timpului tău, un partener pe care francezii se pot baza, într-o direcţie sau alta”, se arată în comentariul Deutsche Welle.
Premierul român a făcut figura perfectă a unui tehnocrat care ştie să vorbească doar „limba bruxelleză”, potrivit celor de la Deutsche Welle.
„Premierul Cioloş s-a simţit mai în largul său abia atunci când i s-a permis să iasă din rolul său principal de demnitar român şi să vorbească ca fost comisar la Bruxelles. Dintr-o dată şi-a găsit vorbele şi a devenit mai sigur pe sine. (…) Am înţeles un lucru din acest interviu: şi anume că un demnitar român de condiţie medie, ca Dacian Cioloş, dobândeşte cu adevărat firescul şi siguranţa de sine numai prin reducţia pe care o operează birocraţia Uniunii Europene. Prin prisma aparatului de la Bruxelles, vechile tradiţii culturale şi sociale franceze, engleze, germane se nivelează la palierul normelor UE şi la acela al unei gândiri politice ostile, în esenţă, faţă de istorie.”
Cei de la Deutsche Welle trag o concluzie deloc favorabilă premierului român: „Iată de ce România nu a fost critică faţă de UE niciodată decât prin excepţie şi nici măcar atunci când politicile promovate la Bruxelles i-au părut cu adevărat dăunătoare. Paradoxal, România va deveni o ţară europeană abia atunci când va promova un prim-ministru credibil, cu un temei mai solid naţional.”
Lasa un raspuns