La sfârșitul anului 2019, pandemia de coronavirus debuta în orașul Wuhan din provincia Hubei, China. Primele rapoarte vorbeau despre o infecție virală, dar încă nu erau cunoscute mecanismele prin care misteriosul virus se transmitea, iar la început nu era clar nici dacă acest virus se transmite de la om la om sau de la animal la om: “China a raportat un focar de cazuri de pneumonie, fără a se înregistra niciun deces, în orașul Wuhan, provincia Hubei. A fost declanșată o investigație pentru a se afla cauza acestor îmbolnăviri”, se arăta într-un mesaj preliminar transmis de OMS.
Treptat însă lucrurile au început să se limpezească în momentul în care autoritățile chineze au decis să carantineze orașul. Zborurile au continuat însă într-un mod neîntrerupt către Statele Unite și Europa pentru mai multe zile, iar rezultatul a fost răspândirea virusului pe mai multe continente.
Lockdown în Italia și anunțul OMS
Primul deces provocat de noul coronavirus avea să fie raportat în China, în data de 10 ianuarie 2020. Ulterior, Italia devenea primul stat european și al doilea stat din lume după China care impunea carantina la sfârșitul lunii februarie a anului 2020. Italia avea să fie măturată de un puternic prim val de coronavirus care avea să afecteze regiuni importante precum Lombardia. Ulterior, pe 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății avea să declare pandemie, odată cu creșterea alarmantă a numărului de cazuri și de decese.
În România se pregăteau alegeri anticipate
În România, la începutul anului 2020, președintele Klaus Iohannis și PNL se pregăteau de alegeri anticipate. Încercând să capitalizeze politic popularitatea din sondajele de opinie, liberalii și președintele mizau pe declanșarea anticipatelor undeva la începutul primăverii. Debutul pandemiei de coronavirus avea să le dea însă planurile peste cap. În același timp, pe tot parcursul lunii ianuarie 2020, atât ministrul Sănătății de la vremea respectivă, Victor Costache, cât și premierul de atunci, Ludovic Orban, dădeau asigurări, spunând că: “România e pregătită pentru o eventuală pandemie”. În final, s-a dovedit că România nu era nici pe departe pregătită pentru o astfel de pandemie.
Primul caz din România
Pe 26 februarie 2020 a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României. Era vorba despre un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu un cetățean italian diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Pacientul zero avea să fie izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.
Primele restricții
Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare din România, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara. Pe măsură ce cazurile se adunau, autoritățile au decis să introducă primele restricții. Astfel, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020. Totodată, a fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia și transporturile feroviare către și dinspre Italia.
Starea de urgență și carantinarea Sucevei
Pe 16 martie 2020, în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Klaus Iohannis semna decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile. Pe 22 martie erau confirmate primele 3 decese produse de virus. Ulterior, pe măsură ce numărul de infecții creștea, au fost emise mai multe Ordonanțe Militare. Una dintre acestea (Ordonanța din 30 martie) viza și carantinarea Sucevei, primul oraș din România care avea să treacă printr-un astfel de scenariu. România se afla acum într-o luptă contr-cronometru. Măsurile de carantinare au continuat și au fost în final extinse la nivelul țării. Circulația între localități a fost interzisă cu câteva excepții, iar amploarea infectărilor a fost relativ mică, în comparație cu alte state din Europa.
1 milion de decese și apariția vaccinului
Pragul de 1 milion de decese la nivel global a fost atins pe 28 septembrie, după nici măcar un an de la confirmarea primului caz de infectare. În decembrie 2020, după un an de la debutul pandemiei în China, apărea o rază de speranță la orizont. Food and Drug Administration (FDA) autoriza pe 11 decembrie vaccinul Pfizer, iar apoi pe 18 decembrie, vaccinul Moderna. Johnson & Johnson și AstraZeneca aveau să dezvolte și ele vaccinuri foarte eficiente, iar state precum Rusia sau China aveau să dezvolte vaccinuri mai puțin eficiente.
Pandemia de dezinformare
Apariția vaccinului nu a salvat însă situația așa cum sperau mulți. În România autoritățile au stabilit o schema de vaccinare care să cuprindă în primă fază medicii și cadrele medicale pentru a limita transmiterea virusului în spitale. Simultan însă a început să apară o „epidemie de dezinformare”. Purtată în mare parte în mediul online și transmisă cu rapiditate de către troli și “idioți utili”, această epidemie avea să devină o mare bătaie de cap pentru majoritatea guvernelor naționale. În ciuda faptului că aveam mijloacele prin care puteam să punem capăt pandemiei, am ales să nu o facem și să trăim în continuare cu ea. În România, situația avea să se deterioreze serios în următoarea perioadă, iar țara noastră avea să devină codașa Europei în ceea ce privește vaccinarea. În toamna lui 2021, România avea mai multe decese provocate de coronavirus decât toată Uniunea Europeană la un loc.
Pe 21 noiembrie 2021, lumea ajungea la 5 milioane de decese pe glob. Totuși, vestea bună era aceea că deja jumătate din populația lumii se vaccinase cu cel puțin o doză. Virusul avea să sufere mai multe mutații. Tulpina delta făcea virusul mult mai transmisibil. Ultima tulpină, omicron, este mult mai contagioasă și continuă să fie studiată de specialiști. În căutarea unei soluții, autoritățile din Europa aveau să vină cu soluția certificatului verde, care ar trebui să facă o diferență între persoanele vaccinate și cele nevaccinate, deci expuse riscului de infectare și spitalizare.
La doi ani de la debutul pandemiei, principala lecție pare a fi următoarea: dezinformarea este mai contagioasă decât coronavirusul și produce mai multe ravagii decât ne-am putea aștepta, relatează psnews.ro.
Lasa un raspuns