Procurorii DNA anunță oficial deschiderea unui dosar penal privind obstrucționarea votului din diaspora la alegerile europarlamentare și referendum din 26 mai.

„La data de 6 iunie 2019 au fost primite, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un număr de 42 de plângeri având ca obiect nereguli privind exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din afara graniţelor ţării la alegerile pentru Parlamentul European şi la referendumul desfăşurate la data de 26 mai 2019. Ca urmare a transmiterii plângerilor, la data de 6 iunie 2019, în cadrul DNA a fost constituit un dosar penal în care se vor efectua acte de urmărire penală”, se precizează într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Organizaţia PNL Diaspora a depus, de asemenea, la Parchetul General, un denunţ penal la adresa ministrului de Externe Teodor Meleşcanu din cauza problemelor care au fost în secţiile de votare din străinătate la alegerile europarlamentare.

„Ceea ce s-a întâmplat la alegerile din 26 mai, duminică, este incalificabil şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, trebuie să răspundă penal pentru fapta cu premeditare săvârşită de acesta şi de toţi cei cu responsabilităţi în organizarea alegerilor în secţiile de votare din străinătate, faptă cu premeditare de împiedicare a exercitării dreptului de vot al cetăţenilor români”, a declarat Ionel Dancă, într-o conferinţă de presă la sediul partidului.

Ancheta DNA în acest caz nu înseamnă neapărat și punerea sub învinuire a vreunei persoane.

Pe 26 mai, la secții de votare din mai multe țări europene s-au format cozi imense, iar mii de persoane nu au reușit să voteze.

Și în 2014, după probleme similare apărute la alegerile prezidențiale la votul din străinătate, la DNA a fost înregistrat un dosar penal. Anchetatorii au cerut încuviințarea urmăririi penale pentru a-l putea investiga pe ministrul de Externe de atunci, Titus Corlățean.

Solicitarea a fost respinsă de Senat, iar procurorii au anunțat clasarea cauzei, anul trecut. Unul dintre motive a fost chiar lipsa avizului de urmărire penală. Alt motiv a fost faptul că alegerile au fost organizate în baza unor acte emise de Guvern – hotărâri, ordonanțe de urgență, iar CCR a stabilit că nu este de competența procurorilor să investigheze astfel de acte.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.