Studiul ei a devenit, fie că vrem sau nu să acceptăm, sinonim cu pierderea de vreme sau cu un șomaj garantat, aceasta fiind o perspectivă deloc încurajatoare pentru tânărul iubitor de înțelepciune ce vrea să aprofundeze și să progreseze în acest domeniu. Societatea actuală devine tot mai opacă și mai închistată cu privire la utilitatea pe care filosofia o poate aduce vieții cotidiene. Prin urmare majoritatea cetățenilor o privesc ca pe o excentritate a celor care au prea mult timp, fie o însușire a celor puțin aleși sau săraci cu duhul. Oricum, atunci când spui cuiva că te ocupi de filosofie acea persoană fie te va privi cu ochii plini de milă, fie va fi total surprinsă, ca și cum ar privi un elefant roz. Indiferent de felul privirii, întrebarea imediată este „Și la ce te ajută asta?”. Dacă n-o spune cu voce tare, sigur și-o spune în gând, așteptând un moment prielnic pentru a-i da curs, oferindu-ți prilejul de a susține o pledoarie, cum altfel dacă nu, filosofică?!?
Ei bine, de răspunsul pe care îl oferim depinde schimbarea de optică asupra acestei discipline și readucerea ei în prim-planul materiilor școlare capabile să determine formarea unui individ care să corespundă nevoilor avute de către societatea contemporană. Adevărul este că de obicei răspundem greșit! Folosim cuvinte și expresii greu accesibile, sintagme pline de elocință pe care, dacă le tastăm pe google, acesta nu returnează niciun document. Or e lucru știut că oamenii nu mai folosesc dicționare! Tot google-ul ne oferă soluția: „încercați alte cuvinte cheie” sau „încercați cuvinte cheie mai generale”. Aceste recomandări virtuale, dacă ar fi luate în seamă atunci când încercăm să oferim un răspuns la întrebarea de mai sus, ar face ca filosofia să capete sens în ochii acestui „homo computerus” ce înțelege lumea doar prin interfața oferită de mediul social în care își duce existența.
Cu alte cuvinte, nu societatea trebuie să se adapteze filosofiei, ci filosofia trebuie să se pună în slujba societății, identificând pentru aceasta soluții și alternative la provocările contextuale pe care contemporaneitatea le ridică. Pentru a reuși acest lucru, este necesar ca limbajul filosofic să fie unul accesibil tuturor. Simplificarea acestui limbaj nu va trimite filosofia în obscuritate, ci din contra, o va scoate în evidență, o va promova și o va repune în drepturi. În momentul de față, „tărâmul filosofiei” este, pentru majoritatea oamenilor, un fel de țară străină și în orice țară ai fi, până nu îi cunoști limba, nu te poți simți ca acasă. Abia după ce îi înveți limba te simți în largul tău și începi să te bucuri de toate oportunitățile pe care ți le oferă. Prin urmare, o „limbă filosofică comună” ar conduce inevitabil la transformări sociale incredibile, deoarece majoritatea oamenilor ar avea acces la valorile intrinseci ale filosofiei și înțelegându-le, redescoperindu-le, le-ar folosi pentru a-și crea viața în concordanță cu principiile promovate de către aceasta. Pentru că, la urma urmei, filosofia de-a lungul timpului nu a făcut decât să răspundă mereu acelorași întrebări existențiale, puse în contexte istorice diferite, oferind de fiecare dată răspunsuri satisfăcătoare. Din acest motiv considerăm că ar fi greșit ca toată această zestre de înțelepciune să nu fie folosită de omul contemporan pentru a-și simplifica viața, utilizând răspunsurile deja oferite pentru a-și clarifica rostul în lumea actuală. Secole întregi de filosofie sigur ne pot oferi răspunsurile potrivite la întrebările esențiale privind existența modernă!
Lasa un raspuns