Flutur: „Planul Juncker”- o şansă pentru dezvoltarea Moldovei, Sucevei şi Bucovinei

Flutur a precizat că „Planul Juncker” cuprinde trei axe principale, respectiv instituirea unui nou Fond European pentru Investiţii Strategice, garantat cu banii publici, care să mobilizeze cel puţin 315 de miliarde de euro sub forma de investiţii suplimentare în perioada 2015 – 2017, crearea unei rezerve de proiecte, însoţită de un program de asistenţă, şi elaborarea unei foi de parcurs, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spaţiu mai atractiv pentru investiţii. Liderul liberal a arătat că „Planul Juncker” se va axa pe invetiţii în infrastructura de transport, educaţie, energie, cercetare şi inovare, creşterea accesului la finanţare a companiilor cu până la 3.000 de angajaţi, o atenţie specială fiind acordată IMM-urilor. Flutur a subliniat că la Comisia Europeană s-au primit deja 2.000 de proiecte, totalizând un necesar de investiţii de circa 500 de miliarde de euro, fiind anunţate deja primele proiecte selectate, pentru Spania, Croaţia, Irlanda şi Italia.

Gheorghe Flutur a atras atenţia asupra modului în care a tratat Guvernul României acest plan, precizând că „după ce premierul a cerut miniştrilor să-şi finalizeze propunerile pentru planul de investiţii al Comisiei Europene, Guvernul a trimis la Bruxelles o listă de proiecte întocmită şi transmisă aşa cum s-a procedat şi la întocmirea Master Planului General de Transporturi, adică neprofesionist şi netransparent. S-au lipt haotic proiectele diverselor ministere şi autorităţi locale fără a se evidenţia o prioritizare”. Liderul PNL Suceava a transmis că se pune un semn de întrebare cu privire la numărul investiţiilor româneşti care ar urma să fie finanţate, în condiţiile în care Guvernul nu ştie care ministere se ocupă de transmiterea proiectelor la Bruxelles.

Flutur a ţinut să transmită Guvernului câteva propuneri de proiecte pentru Moldova şi judeţului Suceava, amintind de proiectele „Bucovina – pol de dezvoltare turistică”, autostrăzile Siret – Suceava – Bucureşti şi Suceava – Vatra Dornei – Bistriţa Dej – Baia Mare – Satu Mare sau construcţia celui de-al doilea campus la universitatea suceveană. Gheorghe Flutur a mai spus că la acestea s-ar adăuga şi construcţia unui complex sportiv şi de agrement cu stadion şi sală polivalentă la Suceava, reabilitarea sistemelor de termoficare, dar şi crearea unui sistem integrat de preluare, depozitare, prelucrare şi valorificare a produselor agricole şi de origine animală. Flutur a subliniat că implementarea unora dintre aceste proiecte ar crea premizele pentru atenuarea decalajului dintre Moldova şi celelalte regiuni din România şi din Europa. El a mai spus că proiectele pe care le-a propus răspund unor interese strategice, printre care se află cele din reţeaua de transport europeană, educaţie şi cercetare, eficienţă energetică, investiţii în dezvoltarea turismului, şi au un impact pozitiv în dezvoltarea IMM-urilor şi în crearea unui important număr de noi locuri de muncă.