Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a trimis la Guvern o nouă serie de propuneri pentru măsuri de sprijin a mediului economic din județul Suceava, aflat în dificultate ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19. Aceste propuneri au fost formulate în urma repetatelor întâlniri avute în ultimele zile cu reprezentanții mediului economic din județ.

 „Pe de altă parte, datele din ultimele zile arată o scădere a numărului de cazuri pozitive, precum și o creștere a numărului de persoane vindecate de COVID-19, lucru care mă face să fiu optimist și să sper în ridicarea măsurilor de carantină din județul Suceava, conștient fiind totodată că trebuie să facem eforturi deosebite pentru a nu apare noi focare.

 În același timp, noi venim cu propuneri concrete, pertinente, care sper să găsească ecou la cei care vor decide măsurile aplicate în județul Suceava după încetarea stării de urgență”, a transmis Gheorghe Flutur.

Propuneri pentru sprijinirea IMM –urilor

Pentru sprijinirea IMM-urilor s-a propus scutirea contribuabililor de la plata impozitelor şi taxelor locale (impozitele şi taxele pe clădiri, impozitele şi taxele pe terenuri, impozitele pe mijloacele de transport, taxele pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate) reglementate de prevederile art. 453 şi următoarele din Codul fiscal, pentru o perioadă determinată, începând cu data de 16 martie 2020 şi până la ridicarea în integralitate a măsurilor restrictive impuse prin Decretul nr. 195/2020 şi actele normative subsecvente.

„Argumentarea constă în faptul că o parte însemnată dintre operatorii economic au fost obligați să își suspende total sau parțial activitatea fiind astfel puși în imposibilitatea de a utiliza imobilele, mijloacele de transport şi/sau spațiile publicitare în scopul desfășurării activității economice, potrivit scopului determinat prin actul constitutiv, precum şi a celorlalte considerente care stau la baza instituirii unor astfel de taxe şi impozite”, a precizat președintele CJ Suceava.

O altă propunere se referă la adoptarea modelului german pentru piața forței de muncă (Kurzarbeit), care permite o flexibilizare a muncii, raportat la activitatea necesară a firmei, scutirea la plată sau reducerea semnificativă a cuantumului impozitului şi a contribuțiilor sociale obligatorii (CAS, CASS şi CAM) aplicate asupra veniturilor salariale, până la data de 31.12.2020.

„Argumentăm că, odată cu declanșarea acestei crize, o mare parte dintre agenții economici au sistat parțial sau total activitatea, independent de voința lor. Posibilitatea trimiterii angajaților în șomaj tehnic, subvenționat parțial de către statul român, a constituit o măsură absolut necesară şi salutară adoptată de către Guvern, însă situația dintre momentul trimiterii în șomaj tehnic şi cel al finalizării acestei perioade ar putea să nu mai fie similară. Astfel, ulterior ridicării măsurilor restrictive, o mare parte dintre agenții economici nu vor mai putea să revină la nivelul activității economic avute anterior crizei, nu își vor mai putea desfășura activitatea în aceleași condiţii, fiind obligați să restrângă activitatea, să se reorganizeze şi, inevitabil, să renunțe la o parte din  salariați.

În susținerea capacității agenților economici de a păstra locurile de muncă, apreciem ca fiind necesară o analiză a posibilității de a scuti pe anul 2020 plata contribuțiilor sociale datorate, potrivit prevederilor art. 138, contribuțiile la sistemul asigurărilor sociale de sănătate potrivit prevederilor art. 153-156 şi contribuția asiguratorie de muncă prevăzută de art. 220¹-220⁶ din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Adoptarea unei asemenea măsuri ar avea ca efect susținerea capacității agenților economici de a menține locurile de muncă existente, asigurarea repornirii şi continuității activității economice, precum şi evitarea unui nou val de migrare a forței de muncă în străinătate”, a mai precizat Gheorghe Flutur.

De asemenea, s-a propus declararea județului Suceava ca fiind zonă defavorizată, după modelul prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

„Argumentăm că județul Suceava, în mod particular, s-a confruntat şi încă se confruntă cu cea mai mare pondere a cazurilor de îmbolnăvire şi deces din cauza COVID-19. Ordonanțele miliare, în mod special Ordonanţa nr. 6/2020, au avut drept rezultat închiderea, cu câteva excepții, a întregii activității economice. Activitățile cu ponderea cea mai importantă la PIB-ul județului sunt cele care vizează exploatarea şi prelucrarea resurselor naturale, construcțiile, comerțul şi serviciile, turismul, apoi industria prelucrătoare, alimentară şi textilă, transporturile. Cu mici excepții, activitatea acestor domenii a fost oprită integral sau, în cel mai fericit caz, restrânsă. Repornirea acestor activități, pe lângă eforturile proprii ale companiilor şi angajaților, trebuie să beneficieze şi de o susținere reală din partea statului, care să se implice în mod direct în limitarea consecințelor economice ale pandemiei. Una dintre modalitățile directe este cea conferită de Ordonanţa de Urgență nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, care ar trebui să declare județul Suceava ca zonă defavorizată, pentru a putea să beneficieze de prevederile art. 6 privind scutirea la plata impozitului pe profit pe durata existenței zonei defavorizate, dar şi a altor facilități, așa cum acestea sunt prevăzute în forma inițială a legii”, a transmis Flutur..

O altă propunere se referă la asigurarea finanțării pentru toate proiectele de investiții aprobate, contractate, aflate în derulare sau implementare.

Propuneri de relansare și susținere economică a turismului

Pentru relansarea și susținerea economică a turismul s-au făcut următoarele propuneri:

– suspendarea plății impozitului specific pentru anul 2020, eventual cu calcularea de impozit pe profit la sfârșitul anului 2020, pentru societățile din domeniul HoReCa, acolo unde va fi cazul;

– prelungirea măsurii de subvenționare a șomajului tehnic și după încetarea stării de urgență cu cel puțin încă 30 zile, un aspect esențial care ar asigura o sursă minimă de venit personalului din domeniul serviciilor turistice și alimentație publică, până la relansarea efectivă și în totalitate a activităților economice;

– elaborarea de către Ministerul Sănătății a unui Regulament sanitar cu măsuri pentru siguranța populației în unitățile de prestări servicii turistice și alimentație publică, pentru a oferi posibilitatea de prestare a serviciilor de cazare odată cu cele de alimentație publică, tratament și agrement, fără de care nu va fi posibilă relansarea turismului;

– adoptarea unui act normativ prin care să se permită autorităților publice locale scutirea/reducerea pentru societățile din domeniul HoReCa de la plata impozitelor pe clădiri pe durata perioadei de dificultate întâmpinate în anul 2020;

– prelungirea aplicabilității, în cazul operatorilor de tip HoReCa, a măsurilor fiscale de sprijin stabilite în temeiul OUG 29/2020, OUG 33/2020 și OUG 48/2020 sau a altor acte normative similare. Aceste măsuri sunt necesare cel puțin până la permiterea prestării tuturor serviciilor turistice, respectiv alimentație publică, tratament și agrement;

– identificarea unor măsuri aplicabile pe termen mediu de reducere a contribuțiilor datorate de către angajatori, odată cu reluarea integrală a activității economice;

– simplificarea procedurilor de angajare și flexibilitate în stabilirea programului de lucru a personalului, în contextul activităților economice diminuate și cu predictibilitate redusă;

– acordarea de granturi/sprijin financiar pentru operatorii de tip HoReCa, în funcție de cifra de afaceri, numărul de salariați și de măsura în care veniturile sunt afectate pe parcursul anului 2020, față de perioade similare ale anului precedent;

– prelungirea valabilității Certificatelor de urgență, de tip 1 pe o perioadă de cel puțin 3 luni, până la reluarea unui regim normal de funcționare a operatorilor economici afectați;

– subvenționarea dobânzilor și altor costuri de creditare a societăților prestatoare de servicii de cazare, alimentație publică, tratament și agrement sau alte servicii conexe, pentru o perioadă mai lungă de timp, 3-5 ani, până la relansarea în condiții normale de funcționare a activităților economice.

„Susținerea societăților puternic afectate prin măsurile propuse poate avea efecte benefice atât pe termen scurt pentru relansarea economiei naționale din care ramura turismului, a prestării serviciilor de cazare și alimentație publică, deține o pondere semnificativă, cât și asupra unei perioade mai îndelungate de timp, prin valorificarea potențialului real existent”, a explicat președintele CJ Suceava.

Propuneri pentru sprijinirea activităților din domeniul agriculturii și industriei alimentare

Pentru sprijinirea activităților din domeniul agriculturii și industriei alimentare s-au făcut următoarele propuneri:

– scutirea de impozit pe norma de venit pentru anul 2020;

– sprijin financiar pentru achiziția de instalații de udare de mici dimensiuni utilizate  atât în cultura mare, cât și în legumicultură și pomicultură;

– acordarea unui ajutor de minimis pentru cultivatorii de legume pe modelul celui acordat cultivatorilor de tomate în spații protejate sau usturoi;

– susținerea parteneriatelor public – privat pentru realizarea unor centre de colectare, condiționare, depozitare și chiar, prelucrare sau procesare legume și/sau cartofi;

– acordarea unui ajutor de minimis pentru achiziția de vițele/juninci cu valoare genetică și tăurași de reproducție;

– acordarea unui ajutor de minimis pentru achiziționarea de berbeci cu valoare genetică;

– sprijin acordat celor care sunt interesați de investiții în domeniul spălării și prelucrării lânii;

– susținerea asocierilor de orice tip pentru valorificarea tuturor produselor create sau colectate din zonă pentru crearea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente;

– eșalonarea plăților către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale fără calculul penalităților și a dobânzilor de întârziere;

– facilitarea achizițiilor publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri alimentare scurte pentru uz instituțional (spitale, cantine, aziluri etc.) cu extinderea acestui sistem la școli, grădinițe, creșe și alte instituții publice;

– Susținerea proiectelor pentru încurajarea activităților din zona montană conform Legii muntelui (Legea 197/2018) și a actelor normative emise după apariția legii.